UDMR şi-a propus să-şi subordoneze Constituţia României

Grupul parlamentar al UDMR a prezentat, Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României, temele propuse privind amendarea Legii fundamentale a statului. Printre acestea se numără eliminarea caracterului naţional al statului român şi introducerea limbii maghiare ca limbă regională. De asemenea, UDMR doreşte desfiinţarea instituţiei prefectului, sau măcar restrîngerea atribuţiilor acestuia privind controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale. În acelaşi timp, Uniunea propune ca limitele revizuirii Constituţiei să se restrîngă, în principiu, la solicitările sale, respectiv la garantarea independenţei, indivizibilităţii şi integritătii teritoriale a statului român, respectiv a democraţiei constituţionale, pluralismului politic şi al independenţei justiţiei.

Potrivit propunerilor făcute, UDMR vrea ca România să fie definită în noua Constituţie nu ca stat naţional, ci doar ca “stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”, care “are ca fundament solidaritatea cetăţenilor” săi. Totodată, Uniunea propune ca în zonele unde o minoritate naţională are o pondere semnificativă, limba acestei minorităţi să fie considerată limbă regională, condiţiile utilizării unei limbi regionale urmînd să fie reglementate prin lege organică. Recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului, precum şi asigurarea reprezentării proportionale a minorităţilor  naţionale în conducerea instituţiilor statului – drept ce ar urma să fie reglementat tot prin lege organică – sînt alte prevederi pe care UDMR urmăreşte să le introducă în noua Lege fundamentală a Statului Român.

„Propunerile UDMR se axează în principal pe recunoaşterea minorităţilor naţionale istorice ca factori constitutivi ai statului.” – susţine Máté András Levente, deputat de Cluj şi vicepreşedinte al Comisiei comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru elaborarea propunerii legislative de revizuire a Constituţiei României. Potrivit acestuia, parlamentarii UDMR din Senat şi Camera Deputaţilor au efectuat o sinteză a tematicilor pe care le propun pentru modificare.

Precizăm că, pe parcursul acestei săptămîni, fiecare partid parlamentar pregăteşte propriile tematici de revizuire a Constituţiei, urmînd ca amendamentele să poată fi depuse de partidele politice pînă la finalul lunii mai a acestui an.

Máté  mai precizează că, referitor la structura Parlamentului, UDMR sprijină forma de republică parlamentară, menţinerea sistemului bicameral, cu o departajare clară a competenţelor celor două camere, precum şi alegerea preşedintelui de către Parlament.

Totodată, referitor la drepturile minorităţilor naţionale, UDMR se pronunţă pentru introducerea prevederilor Cartei Europene a limbilor regionale  sau minoritare şi principiile înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, dar şi pentru introducerea obligatiei autoritatilor de a consulta organizaţiile cetăţenilor aparţinînd minorităţilor naţionale înainte de luarea unor decizii care le privesc, respectiv abţinerii statului de a lua “măsuri care, modificînd proporţiile populaţiei din arii locuite de persoane aparţinînd minorităţilor naţionale, ar putea avea drept consecinţă pierderea drepturilor şi libertăţilor înscrise în Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, şi Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare. „Dorim să garantăm prin Constituţie obligativitatea consultării organizaţiilor legitime de reprezentare a intereselor minorităţilor naţionale în procesul adoptării de decizii sau luarea de măsuri privind drepturile şi libertăţile acestora”,  consideră Máté.

În acelaşi timp, UDMR solicită ca limitele revizuirii Constituţiei să se restrîngă la garantarea independenţei, indivizibilităţii şi integrităţii teritoriale a statului român, respectiv a democraţiei constituţionale, pluralismului politic şi al independenţei justiţiei.

Printre alte teme propuse de UDMR se mai numără clarificarea raporturilor interinstituţionale dintre puterile statului, respectiv dintre parlament şi guvern, în interiorul puterii executive dintre preşedinte şi guvern, dintre parlament şi preşedinte, dintre preşedinte şi puterea judecătorească ( eliminarea prerogativei Preşedintelui de a participa la şedinţele CSM), parlament şi puterea judecătorească, guvern şi puterea judecătorească . De asemenea, UDMR solicită clarificarea obligaţiei preşedintelui Romaniei de a numi persoanele propuse pentru anumite funcţii de către autoritatile competente, respectiv posibilitatea acestuia de a refuza în anumite limite aceste numiri. Eliminarea posibilităţii angajării răspunderii guvernului pentru un proiect de lege şi eliminarea posibilităţii guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă sînt alte propuneri ale Uniunii. Acestora li se adaugă introducerea autonomiei locale în administraţia publică locală şi introducerea posibilităţii acordării, prin lege organică, unui statut special anumitor zone tradiţionale.

Totodată, pentru a preveni situaţii precum cea din judeţul Covasna – unde prefectul Codrin Dumitru Munteanu, a solicitat primarului municipiului Sfîntu-Gheorghe, Antal Arpád, printr-o sesizare trimisă acestuia, respectarea legii în ceea ce priveşte inscripţionarea tăbliţelor bilingve şi a arborării la instituţia pe care o conduce a altor drapele decît a drapelului naţional  -, UDMR cere desfiinţarea totală sau măcar parţială a instituţiei prefectului – în sensul restrîngerii atribuţiilor acestuia privind controlul legalităţii actelor adoptate de autorităţile publice locale.

În privinţa sistemului electoral, UDMR propune reglementarea constituţională a sistemului electoral  proporţional pentru alegerea Camerei Deputaţilor.

Adriana STUPAR