Ucraina îşi creează o escadră pe Dunăre

TV Podrobnosti

Ucraina îşi creează o nouă unitate de nave militare pe Dunăre, al cărei obiectiv Ministerul ucrainean al Apărării nu doreşte să-l dezvăluie.

Potrivit lui Adrian Severin, europarlamentar român, “Dunărea este o problemă foarte sensibilă pentru noi”. “România este interesată să-şi menţină aici controlul. Noi înţelegem că un astfel de interes există şi din partea Kievului”.

În opinia jurnaliştilor ucraineni, “în acest fel arată tabla de şah a Dunării”. Există un canal fluvial român. Şi unul ucrainean. În 2004, Kievul a reactualizat canalul Bîstroe, care oferă cel mai scurt şi rapid acces la mare. În epoca URSS, pe aici puteau să treacă doar nave militare.

Boris Gartman, şeful centrului de control al traficului fluvial, afirmă că pe braţul ucrainean al Chiliei există în prezent mai puţină apă decît în canalul românesc Sulina, iar atunci cînd e mai puţină apă, înseamnă că navele mari nu pot tranzita canalul (ucrainean). Unii clienţi au încetat să mai intre în apele ucrainene, mai afirmă el.

În acelaşi timp, Igor Podgoreţki, primul adjunct al detaşamentului de grăniceri, accentuează că Dunărea reprezintă şi o graniţă. Desemnată încă în perioada URSS, aceasta frontiera trece potrivit acordurilor în vigoare pe şenalul navigabil, cea mai adîncă parte a rîului. Dar acum 40 de ani, nimeni nu presupunea că graniţa va oscila ba în stînga, ba în dreapta.

La 40 de km în jos pe Dunăre se află insula Maikan, sălbatică şi nelocuită. Aceasta aparţine Ucrainei, dar, de zece ani, România speră să preia controlul asupra acesteia, argumentînd că albia, care e mai aproape de Ucraina, a secat, iar şenalul navigabil nu mai există, deci graniţa trebuie mutată. La mijlocul lunii aprilie este programată următoarea reuniune a Comisiei mixte de frontieră.

Potrivit lui Vitali Kulik, directorul Centrului de studiere a problemelor societăţii civile, “în problema Dunării, România a ocupat o poziţie foarte dură, Ucraina a dat înapoi”. “ Nu trebuia să ne retragem, acum am putea să fim ameninţaţi cu tot felul de instanţe, poate chiar cu un proces cu privire la insula Maikan”, susţine el, amintind de perioada litigiului româno-ucrainean legat de delimitarea zonelor economice în Marea Neagră,.

În momentul încordării relaţiei, România, spun experţii ucraineni, îşi arată muşchii. În consecinţă, Ucraina îşi creează o escadră pe Dunăre, după o întrerupere de 20 de ani.

În opinia expertului român Armand Goşu, profesor la Universitatea Bucureşti, este puţin probabil ca Ucraina să aibă resursele necesare pentru o escadră pe Dunăre. “Kievul vrea doar să joace într-un joc mare şi nimic mai mult”, spune el.