Ucraina a primit o ultimă atenţionare electorală din partea UE

Nezavisimaia Gazeta

Uniunea Europeană (UE) şi Ucraina vizează o apropiere, iar în acest scop Kievul este dispus la compromisuri, atestă vizita pe care prim-vicepremierul ucrainean Valeri Horoşovski a întreprins-o la Bruxelles. Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Füle, l-a primit pe oficialul ucrainean pentru a-i transmite o ultimă atenţionare: politica Occidentului la adresa Ucrainei depinde de rezultatul alegerilor parlamentare de la sfîrşitul lui octombrie.

Pe agenda de lucru a discuţiilor de la Bruxelles au figurat probleme care se discută demult, începînd de la cele privind justiţia selectivă, care a dus la urmărirea penală a liderilor opoziţiei, şi terminînd cu perspectiva semnării acordurilor privind statutul Ucrainei de membru asociat în UE, zona de liber schimb şi regimul fără vize.

Reprezentantul Kievului a recunoscut la Bruxelles că “în cazul Timoşenko s-a aplicat o justiţie învechită”.

Cu un an în urmă, acelaşi lucru a fost declarat şi de preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, care şi-a exprimat regretul că nu poate face nimic în cazul Timoşenko, deoarece în Ucraina este în vigoare un Cod Penal încă din anii 1960. În urmă cu un an europenii au crezut că puterea ucraineană vrea să rezolve problema prin modificarea legislaţiei. Cu toate acestea, anulînd o serie de articole legislative privind infracţiunile economice, parlamentul de la Kiev l-a menţinut pe cel pe baza căruia a fost condamnat fostul premier Iulia Timoşenko: pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu.

Este posibil ca Occidentul să iniţieze sancţiuni la adresa Kievului, unele puse de acord între UE şi SUA. În prima etapă – restricţii pentru eliberarea de vize, apoi – blocarea conturilor din băncile occidentale, diferite anchete împotriva businessului ucrainean. Departamentul de Stat al SUA a primit deja din partea Senatului o propunere privind iniţierea de sancţiuni la adresa Ucrainei.

Situaţia se complică prin faptul că un viraj al Ucrainei în direcţia Rusiei nu este astăzi posibil. Echipa lui Ianukovici nu rezonează la ideea Moscovei privind “lumea rusă”, deoarece fiecare reprezentant al acestei echipe se teme că în final ar putea fi afectat businessul său personal. Ei se tem de concurenţii ruşi – mai puternici, mai solvabili financiar, mai agresivi. Din acest motiv, politicienii şi înalţii funcţionari ucraineni nu aspiră la Uniunea Vamală (formată azi din Rusia, Belarus şi Kazahstan), ci se tem să nu fie respinşi definitiv de Occident.

Pentru ca acest lucru să nu se întîmple, Kievul trebuie, în primul rînd, să desfăşoare ireproşabil alegerile parlamentare, iar în doilea rînd să-i elibereze din închisoare pe liderii opoziţiei. În final, UE şi SUA vor recunoaşte rezultatele alegerilor parlamentare din Ucraina şi că scenariul belarus de izolare nu ameninţă Ucraina. Occidentul nu este interesat în scenarii care să ducă la pierderea relaţiilor cu una dintre cele mai mari ţări din centrul Europei. Şi nu este vorba doar de geopolitică. Ucraina şi Belarus se deosebesc în ceea ce priveşte structura economiei şi, dacă în cazul lui Lukaşenko, Occidentul, fără a risca nimic, poate să declare o blocadă, ruperea relaţiilor economice cu Ucraina nu este avantajoasă.