Turismul gherlean nu a resimţit pandemia

Paradoxal poate, în pofida pandemiei, în turismul gherlean s-a simţit anul trecut o creştere a numărului vizitatorilor.

Prin amabilitatea managerului Centrului Naţional de Informare şi Promovare Turistică Gherla, doamna Monica Pătac, am aflat că în cursul anului trecut municipiul de pe Someş a fost vizitat de 7.500 de turişti din ţară şi străinătate. În hotelurile şi pensiunile de pe raza oraşului au fost înregistrate 2.118 de înnoptări, cu o creştere a gradului de ocupare de 2 nopţi/turist faţă de anii precedenţi. Asta înseamnă că municipiul transilvan este căutat de tot mai mulţi turişti, veniţi din toate colţurile ţării, dar şi de peste hotare.

Peste 800 de vizitatori a avut Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Piaţa Libertăţii, unde la dispoziţia celor interesaţi stau pliante şi ghiduri turistice despre istoria şi tradiţiile urbei, permanent fiind prezentat şi un film cu cele mai importante obiective turistice. Cei mai mulţi oaspeţi se interesează de impozanta Catedrala Armeano-Catolică „Sfânta Treime” din centrul oraşului, edificată între anii 1748-1800, considerată ca printre cele mai mari biserici armeneşti din Europa. Acolo se găseşte renumita pictură în ulei a lui Rubens, „Coborîrea de pe Cruce”, dăruită catedralei gherlene de către Francisc al II-lea drept recunoştinţă pentru aportul bănesc însemnat al armenilor din Gherla la visteria statului, golită în timpul războaielor împotriva lui Napoleon. În 2021, printre turiştii care au călcat pragul frumosului lăcaş de cult s-au aflat şi oaspeţi din SUA sau Canada, dar în ”cartea de impresii” am găsit şi nume de vizitatori din Germania sau Ungaria, ultimii sosind în grupuri mari pe meleagurile someşene.

În ultima perioadă, la Gherla se află în plină dezvoltare turismul balnear. Cele mai căutate locuri de agrement sunt băile calde şi sărate din cadrul Spitalului de recuperare medicală Eurotrat, dar şi cele de la lacul „Sărătura” de pe dealul „Brădet”, cunoscut mai ales prin nămolul care concură, prin valoare terapeutică, cu renumitul nămol de la Techirghiol.

Szekely Csaba