Turda şi Cluj-Napoca, două extreme în privinţa respectării patrimoniului cultural

Indolenţa factorilor responsabili în privinţa protejării patrimoniului cultural a dus la degradarea şi compromiterea, uneori chiar iremediabilă, a numeroase monumente şi obiective cu valoare istorică şi culturală deosebită din judeţul Cluj. Această situaţie probabil se putea evita dacă autorităţile abilitate îşi exercitau în mod eficient atribuţiile prevăzute prin lege. Din fericire, există şi excepţii. Acestea însă sînt puţine. Municipiul Turda este un exemplu în acest sens. Autorităţile de aici au dat un exemplu întregului judeţ în privinţa modului în care ar trebui tratată problema patrimoniului cultural.

Conform unor statistici, aproape 150 de monumente istorice, biserici şi castele, aflate în judeţul Cluj au fost lăsate în paragină de către autorităţile locale, iar o serie de clădiri industriale pretabile a fi declarate de patrimoniu au fost demolate pentru a face loc unor construcţii noi. Multe dintre aceste clădiri se află în municipiul Cluj-Napoca. Numeroase monumente şi obiective cu valoare istorică şi culturală deosebită din centrul istoric al municipiului se află în proces de degradare şi compromitere serioasă. Principalii factori care afectează aceste clădiri de patrimoniu sînt absenţa unei strategii unitare de restaurare, la nivelul autorităţilor şi al proprietarilor sau locatarilor din imobilele aflate în ţesutul urban protejat, şi intervenţiile punctuale, dar foarte frecvente, în care se folosesc materiale necorespunzătoare în faţadizare, precum PVC alb şi geam termopan.

Unul dintre edificiile de arhitectură de importanţă naţională serios afectate este Palatul Banffy. Aici funcţionează Muzeul Naţional de Artă Cluj, iar clădirea se degradează pe zi ce trece, pentru că factorii responsabili nu iau nicio măsură pentru a opri acest fenomen. Una dintre cauzele importante ale degradări acestui monument de importanţă naţională este legată de instalaţiile şubrede de captare a apei pluviale. Acest lucru permite o serie de infiltraţii la nivelul solului şi în pereţii clădirii, afectînd chiar şi galeriile expoziţionale. Consecinţa este apariţia mucegaiurilor, igrasiei şi a ciupercilor cu potenţial extrem de nociv asupra clădirii, dar şi asupra operelor de artă pe care le adăposteşte muzeul, dintre care o mare parte sînt clasate în tezaurul cultural naţional al României.

Deteriorări similare prezintă şi Palatul Szeki de pe strada Regele Ferdinand nr. 37, Palatul Berde – str. Horea nr. 1, Palatul Elian – str. Horea nr. 2, Palatul Mikes – Piaţa Muzeului nr. 4, Clădirile de pe str. Iuliu Maniu nr. 1, 3, 5, Palatul Teleki – str. Mihail Kogălniceanu nr. 7, faţadele acestora fiind totodată afectate de montarea ilegală a unor ferestre ce nu respectă caroiajul şi materialul iniţial (lemn).

O altă clădire monument istoric serios afectată este cea de pe strada Napoca nr. 1, unde a funcţionat Hotelul Continental. Hotelul Continental a fost construit în anul 1895, fiind numit iniţial “Hotel New York”. Clădirea, făcută în stil eclectic, cu influenţe baroce şi coloane corinthiene, figurează pe lista monumentelor istorice. După 1990, imobilul s-a aflat în proprietatea lanţului hotelier Continental. Compania de turism bucureşteană vinde în 2005 imobilul în care a funcţionat Hotelul Continental societăţii ‘’Ardeleana’’ SA . De atunci, însă, nimeni nu s-a mai ocupat de întreţinerea clădirii. Deja, imobilul se află într-o stare de degradare accentuată, iar mai multe părţi de pe clădire şi de pe acoperiş au început să se desprindă şi să cadă pe trotuar, reprezentînd un adevărat pericol pentru clujeni. Mai mult, foarte multe ferestre sînt deschise, iar geamurile au început să se spargă. Există, aşadar, pericolul căderii şi de sticle de la aceste ferestre, fapt care poate provoca adevărate tragedii pentru cei care trec pe strada Napoca.

Tot în zona centrală, o clădire ‘’pericol’’ este cea de pe Bulevardul Eroilor nr. 18. Un ornament de pe acoperişul acestei clădiri istorice s-a desprins la începutul lunii decembrie, ameninţînd siguranţa trecătorilor. La sesizarea clujenilor, Pompierii şi reprezentanţii Inspectoratului de Stat în Construcţii au intervenit şi au ancorat elementul respectiv, împrejmuind totodată zona din faţa clădirii. După acest eveniment, s-au făcut demersuri pentru eliberarea de către primărie în regim de urgenţă a documentelor necesare restaurării şi reabilitării imobilului. Se pare că lucrurile merg greu în privinţa autorizării lucărilor de reabilitare, însă, în schimb, ornamentul desprins continuă să prezinte în continuare un adevărat pericol pentru trecători.

Clădirile de patrimoniu nu sînt însă singurele ignorate de autorităţi. Pe lîngă acestea şi ansamblurile monumentale, statuile şi busturile unor mari personalităţi sînt lăsate de izbelişte. Un exemplu este Crucea de pe Cetăţuie, ridicată după Revoluţie în memoria eroilor Revoluţiei de la 1848-1849. Monumentul a fost vandalizat în luna ianuarie 2012, iar de atunci nimeni nu a luat nicio măsură pentru a-l reabilita.

Monumentul de pe Cetăţuie a fost lăsat fără cele trei plăci montate pe soclu şi pe care erau trecuţi eroi din timpul revoluţiei de la 1848-1849, precum şi iniţiatorii şi constructorii acestui edificiu. De asemenea, o parte din literele cu care era scris „Eroilor neamului’’ au fost dislocate din soclu”.  Plăcile erau din bronz şi avea fiecare în jur de un metru pătrat şi jumătate.

Şi Monumentul ’’Glorie Ostaşului Român’’, amplasat în spatele Catedralei Mitropolitane a Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, se află într-o stare de degradare destul de vizibilă. De pe soclul acestuia au început să cadă mai multe dale, iar la bază au apărut crăpături. Ansamblul statuar „Glorie Ostaşului Român”, amplasat în Piaţa Avram Iancu a fost dezvelit în anul 1996. Statuia ecvestră a marelui voievod român Mihai Viteazul, amplasată în piaţa cu acelaşi nume, este, de asemenea, serios degradată. Deşi pînă acum numeroşi clujeni au sesizat Primăria cu privire la necesitatea reabilitării monumentului, nu s-au făcut încă demersuri pentru refacerea statuii primului unificator al românilor. Primarul Emil Boc a anunţat recent că Piaţa Mihai Viteazul va intra într-un program de reabilitare, ocazie cu care va fi resturată şi statuia.

Ce e cert e că, dacă autorităţile responsabile nu conştientizează importanţa acestor monumente şi nu vor lua măsuri pentru a le proteja şi reabilita, multe dintre ele vor fi compromise grav, iar altele pot dispărea.

Turda îşi respectă patrimoniul construit

Sînt însă locuri în judeţ unde autorităţile au înţeles importanţa acestor edificii şi au luat măsuri de conservare a acestora, ce pot constitui exemplu de urmat şi pentru alţii.

Astfel, la finalul verii 2012, Primăria municipiului Turda, prin intermediul Muzeului de Istorie, aflat în subordine, în colaborare cu Direcţia Judeţeană de Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, a încheiat un proiect de repertoriere a monumentelor istorice din municipiu. Fondurile au fost obţinute de municipalitate prin Administraţia Fondului Cultural Naţional. În urma proiectului, au fost întocmite documente care pot să asigure fundamentarea noului Plan Urbanistic General (parte din studiul tehnic) în ceea ce priveşte zonele de rezervaţie şi protectie arhitecturală. De asemenea, au fost elaborate ghiduri şi pliante cu privire la valorile de patrimoniu repertoriate: reglementări legale, beneficii, obligaţii ş.a.m.d. Mai mult, la începutul anului 2013 prin hotărîre de consiliu local, zonele propuse de specialişti au fost incluse în ariile protejate prin PUG.

Acest demers reprezintă o premieră pentru judeţul Cluj, mai ales că s-a putut realiza fără investiţii de la bugetul local ci doar cu sprijin de la Administraţia Fondului Cultural Naţional – aria Patrimoniu Cultural Naţional.

Dacă şi alte administraţii locale ar avea astfel de iniţiative şi ar apela la fondurile puse la dispoziţie de Administraţia Fondului Cultural Naţional – aria Patrimoniu Cultural Naţional, foarte multe clădiri de patrimoniu şi alte edificii ar putea fi protejate şi salvate.
S.P.