Turda: Se propun soluţii pentru decontaminarea terenurilor infestate cu mercur şi HCH

Specialiştii de la Ministerul Mediului consideră că statul trebuie să suporte costul operaţiunilor de decontaminare a terenurilor din incinta fostei Uzine Chimice din Turda. Într-o conferinţă de presă desfăşurată în ultima săptămînă a anului trecut, copreşedintele USL Turda, Cristian Matei, a precizat că la Ministerul Mediului s-au identificat aproape toţi proprietarii terenurilor din curtea fostei Uzine Chimice din Turda. Potrivit lui Matei, pentru decontaminarea acelor terenuri se impune ca proprietarii acestora să le concesioneze statului, iar după decontaminare acestea să revină în proprietate privată.
chimice

În cursul aceleiaşi conferinţe de presă,  medicul Vasile Grumaz, fost candidat USL la un loc în Camera Deputaţilor, a menţionat că terenurile infectate de la fosta Uzină Chimică din oraş au un impact negativ nu numai asupra sănătăţii oamenilor, dar „nivelul de poluare afectează economic Turda”.

Deşi, de multă vreme, în oraş se evită discuţiile pertinente despre poluarea Turzii, senatorul Alexandru Cordoş (USL) aprecia: „Sîntem obligaţi să abordăm acest subiect”.

Administraţia locală şi-a ascuns neputinţa (sau dezinteresul) sub paravanul respectului proprietăţii private

Specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore au recomandat (în 2005!) „identificarea soluţiilor tehnice pentru refacerea calităţii solului şi limitarea dispersiei poluanţilor” din curtea fostei Uzine Chimice din Turda. Aceste soluţii presupuneau, în cazul „inactivului” (hexaclorciclohexan), excavarea şi incinerarea solului contaminat, iar în cazul mercurului, excavarea, urmată de recuperarea metalului, prin distilare.

Dacă aceste soluţii nu s-au putut aplica, din cauza costurilor ridicate presupuse, specialiştii au recomandat cel puţin „delimitarea precisă a ariilor afectate” şi interzicerea accesului la acestea.

Nimeni nu a făcut nimic. Administraţia locală invocă neputinţa intervenţiei pe un teren aflat în proprietate privată, însă această atitudine iscă nişte nedumeriri. Încă din anul 2001, SC MINE SA, împreună cu Institutul de Cercetări şi Proiectări Miniere SA, a elaborat un studiu de soluţie pentru eliminarea deşeurilor de HCH din zona Turda. În acelaşi an 2001, în 29 august, la Primăria Turda avea loc o întîlnire a reprezentanţilor  autorităţilor locale, judeţene şi centrale, cu tema „Reconstrucţia ecologică a zonei industriale Turda şi transformarea acesteia în parc industrial”. Dacă nu se poate interveni pe nişte terenuri aflate în proprietate privată de ce s-au mai comandat studii, de ce s-au mai organizat simpozioane şi întîlniri?

Focarele majore de contaminare de la fosta Uzină Chimică din Turda

Perimetrul fostei secţii de producţie a HCH (lindan) – insecticid folosit în agricultură. Interzisă utilizarea, pe plan mondial, din anul 2009.

Perimetrul fostei secţii de electroliză a clorurilor de sodiu, respectiv potasiu – sol şi tencuieli contaminate cu mercur.

Situaţia cantităţilor de HCH şi mercur ce se află în sol, ape subterane şi dărîmături, determinată de către specialiştii Centrului de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore – Facultatea de Ştiinţa Mediului Universitatea “Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2005:
HCH, în sol: între 212 şi 1833 miligrame ( kilogram;
Concluzia cercetătorilor: „există poluare semnificativă cu HCH a solului şi a apelor subterane”.

Electroliză:
Limita admisă de mercur: 4 miligrame ( kilogram;
Pragul de intervenţie: 7-10 miligrame ( kilogram;
Cantităţile de mercur metalic din zidăria, tencuiala, solul şi subsolul secţiei „Electroliză”:
În tencuială: 21.100 miligrame ( kilogram – de 5.275 de ori mai mult decît limita admisă!
În sol: de la 590 la 1.100 miligrame ( kilogram – de la 147,5 la 275 de ori mai mult decît limita admisă!
Declorurare sodiu: 8.100 miligrame ( kilogram – de 2025 de ori mai mult decît limita admisă!
Declorurare potasiu: 960 miligrame ( kilogram – de 240 de ori mai mult decît limita admisă!

„Din demolare au rezultat cantităţi importante de deşeuri periculoase, cu conţinut de mercur”

Extras din procesul verbal întocmit de comisia formată din reprezentanţi ai Agenţiei de Mediu şi  Inspectoratului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Cluj, după vizita efectuată la Uzinele Chimice, în 28 august 2007. „Din demolare (a clădirii secţiei de electroliză – n.red.) au rezultat cantităţi importante de deşeuri periculoase, cu conţinut de mercur”. Mai departe, în procesul verbal se preciza: „În interiorul secţiei electroliză, sub dărîmăturile existente şi la suprafaţă, s-a constatat prezenţa mercurului metalic, sub formă de biluţe şi)sau picături”.

În subsolul secţiei „Electroliză” s-a semnalat existenţa unor pungi cu mercur,  după cum scrie în documentul citat. Deoarece „reţeaua de canalizare este distrusă în totalitate”, la creşterea nivelului Arieşului există pericolul contaminării cu mercur a apelor acestui rîu, se mai precizează în procesul verbal întocmit după vizita din 28 august 2007 a comisiei clujene.

Deşi specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore au constatat o „depăşire clară a pragurilor de intervenţie şi existenţa unei poluări semnificative cu hexaclorciclohexan şi cu mercur a  perimetrului fostei Uzine Chimice de la Turda”, nimeni nu a luat nicio măsură pentru limitarea sau înlăturarea pericolului la care au fost şi sînt expuşi cetăţenii oraşului, mai ales cei care locuiesc în vecinătatea fabricii şi dezmoşteniţii soartei, care, „de la ăl cu ţîţa-n gură pîn-la ăl cu barba sură” scormonesc de ani de zile printre dărîăturile contaminate, după fierul vechi de pe urma căruia îşi cîştigă traiul de zi cu zi, deoarece privatizarea marilor întreprinderi turdene i-a lăsat, pe majoritatea acestora, fără locuri de muncă.

Mercurul şi hexaclorciclohexanul –pericole pentru sănătatea oamenilor

Mercurul metalic provoacă îndeosebi intoxicaţii cronice, ale căror efecte sînt sesizabile la mult timp după intoxicare. Dintre afecţiuni, medicii spun că cele mai frecvente sînt cele neurologice şi tahicardia, respectiv hipertensiunea. Simptome: prurit, arsuri, parestezie, colorarea pielii, în roz (pomeţii obrajilor, vîrful degetelor), apariţia umflăturilor şi descuamări. La copii, intoxicaţia cu mercur metalic provoacă înroşirea buzelor şi a obrajilor, afectează părul, dinţii, unghiile şi favorizează apariţia erupţiilor pielii.

De asemenea, intoxicarea cu mercur poate fi semnalată de apariţia slăbiciunilor musculare, a sensibilităţii crescute la lumina naturală, labilitate psihică etc.

Doctorul Nadia Gherman Ionică avertizează că cei mai periculoşi sînt vaporii de mercur. Aceştia pot cauza intoxicaţii dacă ajung în contact cu pielea persoanelor ce prezintă leziuni cutanate sau intestinale. Nadia Gherman–Ionică a precizat că 80 la sută din mercurul inhalat se absoarbe prin tractul respirator, de unde ajunge apoi în sistemul circulator.

Expunerea cronică, prin inhalare, în concentraţii de 0,7-42 micrograme de mercur ( metru cub de aer, provoacă tremur, tulburări cognitive, tulburări de somn. În perimetrul fostei Uzine Chimice concentraţiile de mercur puse în evidenţă de specialiştii de la Centrul de Cercetări pentru Prevenirea Accidentelor Industriale Majore din Cluj-Napoca sînt de mii de ori mai mari!

Efectul letal al „argintului viu”

Cu mercurul metalic mai este cum mai este, dar expunerea repetată la „urme de compuşi organici” ai argintului viu, cum ar fi metil-mercurul, provoacă moartea, însă boala are o evoluţie lentă. Cantităţile, fie acestea şi mici, de compuşi organici ai mercurului, sînt  eliminate din organismul uman în luni sau ani. Expunerea la cantităţi mari de metil-mercur poate provoca moartea subită, din cauza leziunilor grave ce apar la creier şi la ficat. Cîţiva microlitri de di-metil mercur, adică mai puţin decît o picătură, provoacă decesul, dacă ajung în contact cu pielea, chiar dacă aceasta este acoperită cu mănuşi de latex!

Concentraţia de mercur admisă în apa de băut este de 0,002 miligrame/litru, iar în apa subterană de la fosta Uzină Chimică din Turda aceasta atinge 0,160 miligrame)litru, adică de 80 de ori mai mult decît valoarea admisă! Oare în apa din fîntînile aflate în curţile caselor din apropierea fostei Uzine Chimice ce concentraţie de mercur există? Nu se ştie, pentru că nimeni nu a făcut analize ale apei din fîntîni! Expunerea prelungită la vapori de mercur sau inhalarea unor doze mari din această substanţă provoacă leziuni ireversibile, în special la copii. De exemplu, clorura de mercur provoacă îmbolnăvirea de cancer.

Circuitul HCH în natură

Substanţă organoclorurată, folosită ca insecticid în agricultură şi pentru tratamentul împotriva scabiei şi a păduchilor, lindanul afectează sistemul nervos, ficatul şi rinichii. Produce cancer. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a recunoscut periculozitatea lindanului. După Convenţia de la Stockholm, din anul 2009, OMS a interzis folosirea lindanului (izomerul gamma al HCH) în agricultură, deoarece s-a constatat că este un poluator organic persistent.

Încă din 1970, Agenţia de Mediu a Statelor Unite ale Americii a luat în considerare efectele negative ale HCH asupra sănătăţii umane şi asupra mediului. În SUA, lindanul nu se mai foloseşte din anul 2007. La Turda, deşeurile acestei substanţe (ceilalţi trei izomeri ai HCH-extrem de toxici), se exploatează şi azi!

Producţia lindanului a generat cantităţi mari de reziduuri toxice. La o tonă de lindan rezultă nouă tone de deşeuri! Între 12 şi 30 la sută din acestea se volatilizează, ajung în atmosferă, parcurg distanţe mari şi apoi, datorită ploii, cad pe sol sau ajung în pînza de apă freatică, iar de acolo în mîncare. HCH –ul infestează, mai ales, laptele şi carnea.

Emil HĂLĂŞTUAN

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.