Turcia “s-a redeschis” pentru importurile de armament francez

Kommersant

Turcia şi-a restabilit în totalitate cooperarea tehnico-militară cu Franţa, întreruptă anul trecut ca urmare a adoptării de către parlamentul francez a legii privind răspunderea penală pentru negarea genocidului armean din timpul Imperiului Otoman. Acum Turcia poate cumpăra sisteme franceze antiaeriene în sumă totală de 4 miliarde de dolari, în locul celor ruseşti şi chineze.

Ankara a impus un embargo asupra importului de arme franceze la sfîrşitul anului trecut, cînd ambele camere ale parlamentului francez au aprobat proiectul de lege propus de preşedintele de atunci al Franţei, Nicolas Sarkozy, proiect ce prevedea urmărirea penală a celor care neagă genocidul armean. În februarie, Curtea Constituţională a Franţei a anulat decizia parlamentului, iar voturile armenilor din Franţa tot nu l-au ajutat pe Sarkozy să devină preşedinte.

După victoria în alegeri a socialistului François Hollande, relaţiile dintre Paris şi Ankara s-au îmbunătăţit, a recunoscut ministrul de externe al Turciei, Ahmet Davudoglu. Potrivit oficialului turc, ordinul de a ridica embargorul asupra importului de arme franceze a fost dat de premierul Recep Tayyip Erdogan, după întrevederea personală avută cu noul lider francez la Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU). Premierul turc chiar l-a invitat pe Hollande în Turcia, în condiţiile în care preşedinţii francezi nu au desfăşurat vizite în această ţară de peste 20 de ani.

Agenţia turcă pentru achiziţii în domeniul apărării a anunţat că acum are dreptul să cumpere de la companii franceze orice tip de arme. Potrivit reprezentanţilor agenţiei, de anularea embargoului va beneficia în primul rînd concernul european de rachete EuroSAM, unde complexul militar-industrial al Franţei deţine pachetul majoritar de acţiuni.

Din 2009, concernul participă la licitaţia pentru dreptul de a livra Turciei sisteme antirachetă cu rază mare de acţiune, în valoare de 4 miliarde de dolari, însă anul trecut Ankara nu a luat în calcul cererea lui de participare. Cîştigătorul licitaţiei ar putea fi anunţat în iulie.

Între timp, NATO “nu i-a recomandat” Ankarei să cumpere sisteme S-300 “Favorit” şi S-400 “Triumf” de la Rosoboronexport sau sisteme antirachetă de la compania China Precision Machinery Import-Export Corporation (CPMIEC). Potrivit versiunii oficiale, “din cauza incompatibilităţii dintre sistemele antirachetă ruseşti şi chineze cu sistemul unitar al NATO”, însă conform celei neoficiale – din cauza temerilor privind scurgerea de informaţii, la care ar putea duce conectarea la sistemul NATO a unor complexe neconforme standardelor Alianţei.

“Este puţin probabil ca Ankara să cumpere ceva de la Rusia, din cauza sprijinului pe care Moscova îl acordă Damascului. Practic, rămînea un singur pretendent – consorţiul american Rayheon&Lockheed Martin su sistemele Patriot PAC-3”, explică Bertrand Slaski, consultant în cadrul Companiei europene pentru studii strategice, care oferă consultanţă în domeniul apărării şi securităţii. “Franţa a fost întotdeauna cel mai mare partener al Turciei în UE, iar odată cu venirea la putere a lui Hollande au apărut noi posibilităţi. Acum Ankara nu este obligată să cumpere sisteme americane şi ar putea continua să coopereze cu Parisul”.