Tumora malignă din „Bazinul Carpatic”

Nu suflă vânt bun pentru migranți, refugiați, romi și evrei în spațiul denumit de cercurile revizioniste ungare „Bazinul Carpatic”. Ungaria e otrăvită tot mai tare cu idei fasciste și se încearcă propagarea lor și în teritorii care au aparținut până la 1918 Imperiului Austro-Ungar.

Guvernul şi partidul guvernamental Fidesz conduse de Orban Viktor promovează de mai mulţi ani o campanie contra refugiaţilor şi imigraţiei cu accente pronunţat xenofobe și rasiste. Premierul Viktor Orban a avertizat în repetate rânduri cu privire la apusul Europei şi pierderea rădăcinilor sale creştine, în cazul în care nu-şi închide frontierele. „Birocraţii UE” nu au dreptul să impună Ungariei o anumită politică faţă de imigranţi, spune el. Ungaria trebuie să rămână „ţara maghiarilor” şi nu se doreşte „un amestec masiv” cu alte culturi şi religii. El însuşi, a adăugat Orban, va face ce-i stă în putinţă pentru a feri Ungaria de acest amestec şi de multiculturalism. Recent, Orban Viktor a reluat discursul rasist în cadrul taberei de vară de la Tușnad din județul Harghita.

Din păcate, ideologia de extremă dreapta promovată de extremiștii din FIDESZ câștigă tot mai mult teren în această parte a Europei în timp ce liderii lumii libere nu dau semne că ar avea o soluție pentru a stopa astfel de manifestările de tip rasist.

Exponenți ai ideilor fasciste, în programa școlară

Procesul de familiarizare cu ideologia de extremă dreapta a fost declanșat de FIDESZ în Ungaria în urmă cu mai mulți ani. La scurt timp după preluarea guvernării în 2010, FIDESZ a introdus în programa școlară doi scriitori ce au militat pentru impunerea unor idei fasciste şi antisemite. Este vorba de Nyiro Jozsef şi Wass Albert.

„Scriitorii în cauză – Jozsef Nyiro (1889-1953), Albert Wass (1908-1998), Istvan Sinka (1897-1969) şi Dezso Szabo (1879-1945) – “au răspîndit antisemitismul”, fiind, de aceea, “inacceptabil ca aceştia să constituie o parte integrantă a educaţiei tineretului ungar”, se arăta într-o srisoare de protest semnată de Mazsihisz, Marşul Fundaţiei celor vii, Mazsike, Alianţa sionistă ungară, Comitetul victimelor naziste şi Loja B’nai B’rith de la Budapesta.

Joszef Nyiro a fost a fost omagiat în cadrul mai multor evenimente de către politicieni ai puterii extremiste actuale de la Budapesta iar opera sa literară şi publicistică a fost transformată într-un adevărat obiect de cult al forţelor extremiste din Ungaria, care încearcă să combată efectele Tratatului de la Trianon.

Nyiro Jozsef s-a stabilit după dictatul de la Viena din 1940 în capitala Ungariei, unde a înfiinţat revista „Magyar Ero” (Forţa Maghiară), unul dintre instrumentele celei mai violente propagande panhungariste, şovine şi antisemite ale regimului horthysto-szalasist. Nyiro Jozsef îşi va păstra aceeaşi atitudine şi după preluarea puterii în Ungaria, în octombrie 1944, de către Partidul „Crucea cu Săgeţi – Mişcarea Hungaristă” condus de Szalasi, implicându-se cu „total devotament” în promovarea ideologiei acestuia.

Esenţa personalităţii lui József Nyírő este cuprinsă în câteva fraze ale scriitorului şi criticului literar Géza Hegedűs (1912-1999) „În politică, drumul ales de el este cel al fascismului. (…)A fost dezamăgitor pentru cei care au observat înrudirea sa spirituală cu mitul criminal al purităţii sângelui. Pe aceştia i-a surprins ataşamentul clar al lui Nyírő, ce tocmai păşea pe scena politică, faţă de reprezentanţii în Ungaria ai nazismului german, faţă de Partidul Crucilor cu Săgeţi. (…) József Nyírő este un instigator la război, incitator la asasinate în masă, criminal de război în sensul dreptului penal. A aparţinut spiritual statului major al lui Szálasi. Chiar şi în emigraţie, în America şi Spania, în cărţile publicate încearcă să justifice acest spirit. (…).

Albert Wass a fost condamnat la moarte, în contumacie, pentru crime de război. Scriitorul a fost dovedit că a instigat trupele hothyste să omoare români şi evrei din Mureşenii de Câmpie şi Sucutard, localităţi situate în judeţul Cluj. Unul dintre fiii săi, Andreea Wass, a demarat o acţiune în instanţă pentru reabilitarea lui Wass Albert, însă Curtea de Apel Cluj a decis că nu sunt elemente pentru a da curs unei astfel de solicitări.

Fugit în Statele Unite, în 1998 se sinucide. În același an, urna funerară cu cenușa a fost adusă în România și îngropată în parcul castelului din județul Mureș, în disprețul românilor și evreilor uciși. Cultul lui Wass Albert se manifestă public în continuare prin dezvelirea unor busturi în curtea școlii, biserici și parcuri centrale, inclusiv în România.

În urmă cu trei ani, în cadrul Zilelor Sfântul Mihail, eveniment organizat de Parohia romano-catolică din centrul municipiului Cluj-Napoca, au fost incluse momente artistice realizate după operele criminalului de război Wass Albert şi a scriitorului fascist Nyro Jozsef.

Crime cu motivație rasistă

În Ungaria, în ultimii ani s-au înregistrat crime cu motivație rasistă precum și numeroase acte de violență, ceea ce a făcut ca persoanele de culoare cât și cele de etnie romă să se simtă în nesiguranță.

În ciuda declarațiilor politice, neaplicarea legii nu a făcut decât să încurajeze actele antisemite și rasiste.

Principalii responsabili de diversele atacuri la adresa țiganilor au fost membrii “Mişcãrii Tinerilor din cele 64 de Comitate”(HVIM). În dansul rasist a intrat și organizaţia Tinerii Maghiari din Ardeal(EMI).
În Ungaria, au fost cazuri în care romii au fost pur și simplu vânaţi şi linşaţi de membrii extremei drepte. Nu de puține ori, cea mai numeroasã minoritate din Ungaria, repezentând potrivit estimãrilor circa 6% din populatia de zece milioane de locuitori a țãrii, romii au fost ținta a numeroase atacuri violente cu cocteiluri Molotov, grenade și alte arme, potrivit informațiilor oficiale. În urma cu câțiva ani, şase romi au fost omorâţi şi alţi 49 au fost răniţi. O astfel de tragedie a avut loc în nord-estul Ungariei în urma căruia o femeie de etnie romã a fost omorâtă şi fiica sa adolescentă a fost rănită grav. Un alt atac rasist s-a petrecut în localitatea Veroce, situatã pe Dunãre la aproximativ 50 de kilometri de Budapesta. Incidentul a avut loc în contextul taberei ‚’Magyar Sziget’’(insula maghiarã), organizatã în zonã în fiecare an la începutul lunii august de Mișcarea Tinerilor din 64 de comitate.

De altfel, în 2017, Curtea de Apel București a decis printr-o sentință că gruparea “Mișcarea de Tineret 64 de Comitate” (HVIM) din Transilvania are un caracter fascist, xenofob și rasist. De asemenea, judecătorii au constatat că și Asociația “Szent Laszlo Serege” — CIF are un caracter fascist, xenofob și rasist.

Practici rasiste și xenofobe, exportate și în Transilvania

Tabăra HVIM a fost locul în care ani la rând organizațiile extremiste și-au promovat ideile rasiste, antisemite, xenofobe și neorevizioniste.

La două dintre edițiile acestei tabere a luat parte și a ministru de Externe al Ungariei, Szijjarto Peter. În contextul uneia dintre edițiile taberei a izbucnit bătăi între tineri skinhead şi ţigani locali. Unii dintre aceşti tineri au bătut un băiat de etnie romã şi o femeie însărcinată. Atacatorii purtau tricouri inscripţionate cu mesajul “Ungaria Albă’’ şi ameninţau “că vor omorî pe fiecare ţigan din sat’’.

Liderii politici maghiari au fost acuzați că violența membrilor organizațiilor extremiste se bazează pe complicitatea lor. De asemenea, premierului Viktor Orbán i s-a imputat faptul că retorica împotriva romilor este o constantă în discursul său rasist.
Din păcate astfel de practici au fost exportate și în Transilvania prin intermediul HVIM. Organizația are adepți în mai multe orașe din Ardeal iar la acțiunile extremiste pe care le derulează aici sunt prezenți de multe ori și membri ai mișcării “Tinerii Maghiari din Ardeal’’. Membrii HVIM au distribuit, în urmă cu câțiva ani, în județul Covasna fluturași cu mesaj de mobilizare la lupta în vederea stopării criminalității țigănești, “împotriva evreilor care cumpără pământurile și a politicienilor-marionetă’’.
Manifestul a fost plasat în cutiile poștale din Sfântu Gheorghe și fost semnat de liderii HVIM din zonă: Ferenczi Lehel Zsolt (președinte), Retyi Erika, Deak Attila-Csongor, Pal Hunor, Papp Alpar și Szabo Csongor. Aceștia au făcut apel la populație de a se alătura echipei HVIM pentru a pune “Stop! Criminalității țigănești; Evreilor care ne cumpără pământurile și bătăii de joc a politicienilor’’.

Un alt incident rasist provocat de membrii HVIM s-a petrecut în localitatea clujeană Izvorul Crișului. Artizanul evenimentului a fost Pop Ferencz, lider al organizației clujene a HVIM. Acesta se afla împreună cu aproximativ 30 membri HVIM la o manifestare populară. Printre participanți s-a numărat creierul HVIM, Toroczkai Laszlo și Zagyva Gyorgy Gyula, președintele mișcării ultranaționaliste. La un moment dat, Pop Ferencz începe să-l atace pe unul dintre participanții la manifestare, un tânăr din Huedin de origine africană. Pop îi aplică tânărului mai multe lovituri în zona feței, având în mână un dispozitiv metalic. Martorii arătau atunci că loviturile erau însoțite de înjurii la adresa originii africane a tânărului. În urma loviturilor primite, tânărul de culoare a suferit o serie de leziuni, medici legiști stabilind că acesta a avut nevoie de trei zile de îngrijiri medicale. Cazul a intrat în atenția polițiștilor din localitate, iar Pop Ferencz a fost sancționat cu amendă contravențională de 200 lei pentru tulburarea ordinii și liniștii publice.

Momentul Ditrău

În galeria acțiunilor cu caracter rasist s-a înscris și cazul Ditrău, înregistrat la începutul anului 2000. Patronii brutăriei din localitate care are 90 de angajaţi, au fost nevoiți să aducă doi brutari calificaţi din Sri Lanka.
Cei doi brutari, Don Prasanna Piumal, în vârstă de 22 ani şi Amarashinga Archchilage Mahinda, în vârstă de 49 de ani, ambii angajaţi legal, cu permis de muncă, au sosit la Ditrău pe 15 ianuarie şi au început să lucreze imediat.

În scurt timp a apărut pe Facebook un grup închis, denumit „Vrem un Ditrău fără migranţi”, grup în care, preţ de câteva zile, a escaladat o adevărată demenţă anti-imigranţi. Membrii grupului au publicat sute de comentarii rasiste, impregnate de ură şi ameninţări.
În fruntea grupului de nemulţumiţi s-a aflat capelanul romano-catolic Bíró Károly. El a atras atenţia asupra pericolelor pe care le poartă venirea „străinilor”.
Rasismul şi xenofobia manifestate de localnicii din Ditrău într-o aparentă tentativă de epurare etnică şi rasială au scandalizat opinia publică.

Cosmin PURIȘ

 

 

 

 

 

 

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut