Tribunalul Cluj dă unde verde referendumului pentru ieșirea comunei Beliș din Parcul Natural Apuseni

Primăria Beliș va putea organiza referendumul pentru ieșirea comunei din aria Parcului Natural Apuseni. Și asta după ce Tribunalul Cluj a respins acțiunea Prefecturii Cluj prin care s-a cerut anularea hotărârilor de consiliul local ce vizau organizarea referendumului prin care locuitorii Comunei Beliș urmau să se pronunțe dacă vor să mai facă parte din Parcul Natural Apuseni.

„Parcului Natural Apuseni” este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a V-a, având o suprafață totală de 75.784 ha. Parcul se întinde pe teritoriile administrative ale județelor Cluj, Alba și Bihor.

Prin Hotărârea de Guvern 230/2003 s-au stabilit limitele „Parcului Natural Apuseni”. Începând cu anul 2004, s-a înfiinţat Administraţia Parcului Natural Apuseni ca subunitate a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva – Direcţia Silvică Oradea în urma semnării contractului de administrare a Parcului între Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva şi Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor.

În ultimii ani, o suprafață extinsă de pădure de brad și molid s-a uscat din cauza unei insecte cunoscută popular sub numele de ipide-gândaci de scoarţă sau gândaci tipografi.

La finalul lunii octombrie 2022, Consiliul Local Beliș a adoptat două hotărâri ce vizau organizarea un referendum în 4 decembrie în cadrul căruia locuitorii comunei urmau să se pronunțe dacă mai vor sau nu să mai facă parte din Parcul natural Apuseni. Prefectura Cluj a atacat în Contencios administrativ actele emise de Consiliul local Beliș, solicitând anularea acestora.

Tribunalul Cluj s-a pronunțat recent în acest caz respingând solicitarea Prefecturii Cluj.

„Respinge cererea de chemare în judecată formulată de PREFECTUL JUDEŢULUI CLUJ, în contradictoriu cu CONSILIUL LOCAL AL COMUNEI BELIŞ, ca neîntemeiată. Obligă reclamantul să plătească pârâtului cheltuieli de judecată în suma de 5950 lei. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de recurs se va depune la Tribunalul Cluj”, a arată în încheierea instanței. Sentința Tribunalului Cluj nu este definitivă, putând fi atacată cu recurs.

Reprezentanții comunei Beliș au luat decizia de a ieși din arealul acestei zone protejate din cauza modului în care se realizează managementul la nivelul Parcului Natural Apuseni. Reprezentanții comunei spun că suprafața extrem de mare de pădure care s-a uscat în această zonă protejată din Munții Apuseni din cauza gândacului de scoarță arată incapacitatea administratorilor Parcului de a gestiona astfel de probleme și spun că nu se justifică rămânerea acestei unități administrative în acest areal deoarece împiedică dezvoltarea.

Prezent la Cluj-Napoca marți, ministrul mediului Tancsos Barna a declarat că ieșirea dintr-un parc național nu se poate face prin referendum iar dezvoltarea nu este interzisă în astfel de parcuri. „În toate parcurile naționale sau naturale sunt zone în care se pot face investiții. Planul de management al parcului trebuie analizat cu multă atenție astfel încât să se păstreze între acel echilibru de protecție a naturii și de dezvoltare a comunității. Pot exista dezechilibre, adică pot venii ce foarte ambițioși cu protejarea speciilor și să impună reguli stricte pentru comunitate sau poate exista și varianta să ieși din parc și să nu mai protejezi nimic. Eu cred că și acolo se poate găsi un echilibru prin planul de management care se delimiteze zonele în care se pot face investiții deoarece comunitățile trebuie să trăiască în Parcul național. Lucrăm la un proiect pilot prin care extindem pas cu pas zona protejată din aceste parcuri naționale la 75 la sută. Acea extindere înseamnă și reanalizarea planurilor de management și se va avea în vedere posibilitatea de a se dezvolta comunitatea și a lăsa la dispoziția comunității resurse cu care să trăiască”. Ministrul a spus că nu trebuie eliminat omul din parcul natural ci trebuie găsit acel echilibru care oferă posibilitatea de dezvoltarea dar și protejarea naturii”, a spus Tanscos Barna.

Întrebat ce soluții a gândit Ministerul mediului pentru a stopa dezastrul provocat de gândacul de scoarță în Parcul natural Apuseni, Tancso Barna a spus că prin lege consiliile științifice ale parcurilor sunt mandatate să ia decizii în aceste situații. „Este adevărat că de la parc la parc abordările sunt diferite. Sunt abordări prin care se lasă natura să-și facă treaba considerându-se că un atac de ipide nu este o catastrofă ecologică ci face parte din ciclul de viață natural. O ală abordare spune că omul trebuie să intervină și să reducă la minim riscul extinderii gândacului. Eu cred că trebuie să lăsăm consiliile științifice să ia decizii. Altfel riscăm să politizăm deciziile, ceea ce nu este benefic pentru natură. Am convingerea că administrația parcului și consiliul științific vor găsi soluția cea mai bună”, a spus Barna.

Cosmin PURIȘ