Tratarea hepatitei C, o prioritate pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii pacienţilor din România

Asociaţia Naţională pentru Protecţia Pacienţilor, sub egida Comisiei de Sănătate din cadrul Camerei Deputaţilor, în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat o dezbatere referitoare la Hepatita C, la care au participat numeroşi specialişti şi reprezentanţi ai asociaţiilor de pacienţi. Cei prezenţi au decis să iniţieze un plan de acţiune pentru soluţionarea problemei Hepatitei C în România.

Planul de acţiune vizează începerea unui program naţional de diagnosticare, genotipare şi tratare, precum şi facilitatea accesului pacienţilor la terapia de ultimă generaţie.

„La hepatita C, avem şanse foarte mari de vindecare, de peste 80%, aici incluzînd şi faptul că pacienţii nu mai transmit virusul mai departe. În 2001, eu am făcut un plan pentru HIV şi m-am ţinut de el, indiferent ce culoare politică a trecut prin minister. Am spus că singura culoare a sănătăţii este culoarea albă şi am mers mai departe şi am implementat planul de tratament. Asta trebuie să facem şi pentru hepatita C, fără nici o întîrziere, pentru că putem salva multe vieţi”, a declarat prof. dr. Adrian Streinu Cercel, preşedinte al Comisiei de Boli Infecţioase din Ministerul Sănătăţii.

România se află pe locul cinci în Europa din punct de vedere al numărului estimat de persoane cu hepatita C. Conform ultimelor studii, numărul persoanelor cu infecţie virală C (VHC) este de aproximativ 650.000. Această cifră oficială include şi numărul celor care nu au fost diagnosticaţi şi trăiesc cu virusul, punîndu-şi în pericol atît propria viaţă, cît şi pe cea a celor din jur.

Cu cea mai mare rată a mortalităţii din Europa cauzată de ciroza hepatică (peste 40 de decese la 100.000 locuitori), România nu dispune în momentul de faţă de un program de screening la nivel naţional, care să ajute la diagnosticarea persoanelor infectate cu VHC şi la începerea tratamentului într-un timp cît mai scurt. Un astfel de program de depistare precoce va duce la rezultate terapeutice cît mai bune şi, în timp, la reducerea costurilor suportate de stat pentru fiecare pacient în parte – consideră specialiştii.

O a doua problemă cu care România se confruntă este procentul mic de pacienţi diagnosticaţi cu VHC care ajung să fie trataţi cu terapia standard: din peste 650.000 de persoane infectate, în România sînt tratate aproximativ 42.000 de persoane – adică mai puţin de 10%. Jumătate din persoanele care se încadrează în acest procent şi sînt tratate cu terapia standard fie nu răspund la tratament, fie răspund, însă, după o vreme, boala recidivează. În prezent, pentru aceste persoane nu există nicio opţiune terapeutică în România.

La nivel mondial sînt aprobate şi puse la dispoziţia pacienţilor şi a medicilor noi terapii în tratamentul Hepatitei C. Aceste noi terapii aduc avantaje uriaşe pacienţilor, iar pentru unii dintre ei reprezintă ultima şansă de vindecare, respectiv cresc de aproximativ 2 ori şansele de vindecare la pacienţii care nu au fost trataţi cu niciun fel de terapie şi de 3 ori la pacienţii care au fost trataţi anterior, dar nu au răspuns la terapia standard.

Studiile arată că, pînă în anul 2030, numărul de cazuri de ciroză hepatică şi cancer hepatic din România se va dubla. De aceea, este necesar ca şi în România să se caute soluţii pentru pacienţii care, netrataţi, pot ajunge la ciroză hepatică şi transplant de ficat, proceduri extrem de riscante şi costisitoare atît pentru ei, cît şi pentru statul român.

Date fiind cifrele din ce în ce mai alarmante cu privire la bolnavii de hepatita C din România şi accesul din ce în ce mai dificil la tratament, Asociaţia Europeană pentru Pacienţii cu Afecţiuni Hepatice (The European Liver Patients Association – ELPA) solicită Guvernului României să creeze o comisie de experţi care să dezvolte strategii pentru rezolvarea celor mai presante probleme care au legătură cu această boală.