Traseul gastronomic Țara Moților, promovat cu fonduri din PNRR

Rutele culturale şi turistice care includ obiective și din județul Cluj au fost aprobate la finanţare prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Prin ordinele comune ale miniştrilor investiţiilor şi proiectelor europene, antreprenoriatului şi turismului, culturii şi dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, au fost aprobate obiectivele ce vor fi cuprinse în cele 12 rute culturale ce vor fi finanţate la nivel naţional.

Judeţul Cluj se numără printre cele mai bogate judeţe din punct de vedere a moştenirii istorice şi culturale. Clujenii beneficiază de douăzeci şi cinci de fortificaţii militare, castre romane, cetăţi şi situri: cetatea Bedeciu, cetatea Bicălatu, cetatea Bologa, aşezarea fortificată Cheia, cetatea Peştera Mare, cetatea Peştera Mică, cetatea Clujului, cetăţuia din Cluj-Napoca, aşezarea fortificată de la Cojocna, aşezarea fortificată Cuzdrioara, cetatea Dăbâca, cetatea Dejului, cetatea Feldioara, cetatea Fetei, cetatea Gherla, cetatea Liteni, situl arheologic de la Mera, situl arheologic de la Mihai Viteazu, cetatea Moldoveneşti, castru Roman de la Petreşti, vestigiile romane de la Poieni, aşezarea fortificată de la Someşul Rece, fortificaţia medievală de la Turda şi cetatea Unguraş.

Dintre toate acestea opt obiective au fost incluse pe lista cu traseele turistice/culturale din PNRR. Acestea vor beneficia de fonduri pentru promovare, iar trei dintre ele vor fi incluse în programe de restaurare.

Traseul gastronomic Țara Moților îşi propune să le ofere turiştilor o incursiune în universul gastronomic al acestei zone. De asemenea, are ca obiective redescoperirea gusturilor vechi şi a peisajelor naturale, prin intermediul internetului şi al tehnologiei digitale, dezvoltarea comunităţilor locale, păstrătoare de tradiţii şi meşteşuguri vechi, precum şi creşterea vizibilităţii judeţului Cluj în plan naţional şi internaţional.

Unul dintre preparatele specifice zonei este balmoşul. Pentru moţi, era un aliment foarte uzual fiind preparat din produsele obţinute în gospodărie, respectiv smântână (groştior) şi făină (fărină) de mălai.

Reţetă pentru balmoşul moţesc: se pune într-o cratiţă de fontă smântâna, după care se pune pe foc. Când începe să fiarbă se pune făina şi se amestecă încontinuu să nu se afume. Se lasă să fiarbă bine până se îngroaşă astfel când se amestecă cu lingura de lemn ea se învârteşte după lingură. Când pe marginea cratiţei apare untul topit, atunci este gata, după care se potriveşte de sare şi se serveşte caldă. Mâncarea este deliciul moţilor şi se face în orice gospodărie moţească.

Păsatul este o altă mâncare specifică Țării Moților. Preparată din păsat (semințe de mei, boabe de porumb sau, rar, din alte cereale, pisate sau măcinate mare), fiert, se mânca cu lapte, cu unt și brânză.

De asemenea, cirul este extrem de preferat de moți. Se prepară foarte din făină de grâu, sare şi apă, puse la fiert. După fierbere, se consuma cu lapte sau alte ingrediente alimentare.

Tot în această zonă se pot degusta şi alte feluri de mâncare specifice: sarmale sau dulceţuri din fructe de pădure, compoturi, siropul de cătină, sucul de mere, murături, zacuscă, ciuperci şi băuturi cu alcool din fructe de pădure, toate de casă. De asemenea, ciorbele cu smântână de casă, tocăniţele, mâncarea cu peşte, prăjiturile de casă constituie alte comori culinare moțești.

Traseul gastronomic Țara Moților este înclus în ruta gastronomiei tradiționale românești.

Tot în acest traseu este inclus pentru promovare proiectul „Traseul gastronomic Țara Călatei”.

Două obiective din județul Cluj, în traseul castrelor romane

În traseul castrelor romane sunt propuse pentru promovare două obiective din județul Cluj. Este vorba de castrul roman de la Bologa(Resculum) și castrul și viciusul militar de la Gilău.

Castrul de la Bologa este localizat pe graniţa din nord-vestul Daciei, în stânga Crişului Repede, între satele Morlaca şi Poieni. Fortificaţia este plasată pe o terasă înălţată în apropiere de locul de vărsare a văii Săcuieului (Henţ) în Criş. Valea Crişului Repede constituie calea de legătură dintre podişul Transilvaniei şi câmpia vestică, dinspre Tisa, de aceea rolul strategic al castrului consta în apărarea limes-ului împotriva triburilor de la vest de Dacia. Pe baza unei inscripţii descoperite la Almaşu Mare, pe drumul înspre Sutoru – Optatiana, numele latin al localităţii a fost întregit Resculum.

Dimensiunile primului castru cu incinta de pământ şi lemn sunt de aproximativ 130,00 pe 160,00 m. Fortificaţia este lărgită probabil cândva înainte de 133 d. Chr., anul primei menţionări a cohors I Aelia Gaesatorum în Dacia Porolissensis; În anul 154 d. Chr la Bologa este dislocată cohors II Hispanorum. În ciuda omiterii din diplomele Daciei, între anii 110 d. Chr. şi 154 d. Chr., trupa ar fi putut, evident, continua să staţioneze în provincie, nefiind atestată nici în altă parte.

Castrul de la Bologa este unul din cele mai bine păstrate castre din România. Valul de pământ este vizibil, pe alocuri ajungând la ȋnălţimea de 3-4 metri. Sunt vizibile şi şanţul de apărare şi porţile de acces ȋn castru. Castrul a avut două faze de construcţie, una de pământ, construită încă din primii ani ai stăpânirii romane în Dacia, şi alta de piatră, ridicată în prima jumătate a secolului al II-lea.

Castrul roman de la Gilău se află în parcul dendrologic al castelului medieval. Datează din secolele II – III p. Chr. și a avut două faze de construcție, una de pământ, construită de o cohortă în primii ani ai stăpânirii romane în Dacia, și alta de piatră, ridicată în prima jumătate a secolului II, când unitatea militară Ala Siliana a fost mutată aici din Panonia.

Cetatea lui Mircea cel Bătrân

Un alt traseu în care apar obiective din județul Cluj pentru a fi promovate este „Ruta turistică a cetăților”. Sunt incluse în acest proiect cetatea Bologa și Cetatea medievală timpurie de la Moldovenești-castrum Turdawar.

Cetatea Bologa este una dintre cele mai vechi şi mai bine conservate clădiri de acest tip din Transilvania, având o înălţime de peste 13 metri. Potrivit documentelor, cetatea a fost construită la sfârşitul secolului al XIII-lea. Turnul era amenajat pe patru niveluri, despărţite între ele de planşee din bârne groase de lemn. Al doilea turn, amplasat în partea opusă donjonului, are bază patrulateră şi se pare că ar fi fost destinat unei porţi. În secolele XVI-XVII au apărut alte două turnuri semicirculare, folosite pentru armele de foc de toate calibrele.

Regele Sigismund de Luxemburg a donat cetatea Bologa împreună cu Cetatea Bran lui Mircea cel Bătrân, după semnarea la Braşov a tratatului de alianţă împotriva Imperiului Otoman, în 1399. După trei secole, în 1699, sultanul Mehmed al IV-lea a dat un ordin pentru demolarea cetăţii, însă acesta a fost retras ulterior.

Cetatea Bologa a fost reabilitată și pusă în valoare în cadrul unui proiect cu fonduri europene derulat în ultimii ani.

Proiectul a vizat lucrări de reabilitare şi punere în valoare a cetăţii medievale din Bologa, defrişarea cetăţii, punerea în siguranţă, consolidarea, reabilitarea, cercetarea arheologică şi amenajarea acesteia ca ruină în scop turistic prin realizarea de scări şi platforme de acces, căi de circulaţie în interior şi dotare cu locuri de şezut. Au fost făcute scări metalice şi refăcute planşeele din interiorul donjonului pe poziţiile iniţiale din structura metalică. Totodată, proiectul a inclus și o copertină din sticlă pe structura metalică.

Cetatea Bologa a făcut până nu demult obiectul unui proces de retrocedare deschis de pretinsa urmaşă a grofului maghiar Banffy Miklos. Acesta a solicitat restituirea a mii de hectare de pădure şi păşuni în zona Huedinului, precum şi cetatea medievală Bologa, fostă posesiune a lui Mircea cel Bătrân. Instanțele i-au respins cererea pe motiv că au fost neîntemeiate.

În această rută, din județul Cluj mai este inclusă pentru promovare și cetatea medievală timpurie de la Moldovenești.
Cetatea era constituită în prima fază dintr-un val de pământ înconjurat de un șanț, ulterior (în secolul al XII-lea) a fost întărită cu ziduri de piatră. A fost definitiv abandonată în partea a doua a secolului al XIII-lea.

Conacul de la Câmpia Turzii

Un alt obiectiv din județul Cluj propus pentru promovare prin PNRR este Conacul Szentkerezty-Bethlen. Acesta este inclus în ruta curiilor.

Castelul Szentkereszty-Bethlen a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de către Szentkereszty (II.) Zsigmond (1817-1891). Clădirea, cu un singur nivel, având forma în plan dreptunghiulară, este divizată în trei părți de clădire.

După primul război mondial, acest conac a devenit proprietatea contelui Bethlen Ödön. După naționalizare, în castel a funcționat o școală elementară, iar azi incinta clădirii găzduiește biblioteca Liceului Teoretic Pavel Dan.

Pe lista obiectivelor admise pentru a fi promovate prin PNRR se numără și o gospodărie tradițională în Izvorul Crișului, aceasta fiind inclusă în „ruta satelor cu arhitectură tradițională”. Dintre cele opt obiective din județul Cluj propuse pentru promovare, trei îndeplinesc criteriile pentru includerea în rutele turistice în vederea restaurării. Este vorba de poarta Praetoria a castrului roman de la Bologa, gospodăria tradițională din Izvorul Crișului și Conacul de la Câmpia Turzii.

Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut