Tîrgul de la Negreni – sub aşteptările organizatorilor

Sîmbătă pe la amiază am plecat să luăm… pulsul tîrgului de la Negreni, în zi de vară autentică, cu un soare generos şi culorile anotimpului ce primesc nuanţe ale maturizării, dar şi mult parfum din „drogheria” naturii de pe malurile Crişului.

Contrar aşteptărilor, la Negreni am găsit o linişte improprie cunoscutelor evenimente comerciale din ediţiile trecute, în schimb se simţea din plin febra alegerilor locale. Tîrgul, însă, era ocupat pe toate cele şapte hectare, inclusiv insula anticarilor dintre braţele Crişului Repede, unde se expun spre vînzare şi schimb valori dintr-o bună parte a Europei, nu numai a ţării.

Ediţia din acest an a tîrgului de vară de la Negreni, cunoscut ca tîrgul coaselor, a avut de toate, dar nu şi cumpărători; adică ofertă mare şi cerere puţină. Sute de tarabe erau pline cu mărfuri diverse, mai puţin… coase, în schimb un mare talcioc în care găseai tone de îmbrăcăminte şi încălţăminte second, la preţuri, spuneau comercianţii… promoţionale. Se pare că s-au săturat românii noştri de propriile lor vechituri, nu vor să le mai pună în garderobă şi pe ale altora, chiar dacă au parfum şi culori… occidentale.

Întrebaţi, oficialii comunei, cum explică această lipsă a aglomerării specifice tîrgului de la Negreni, răspunsul a venit ca un lait-motiv: tîrgul a fost „fracturat” în segmentul său esenţial, adică sîmbătă-duminică, cînd oamenii vin masiv la cumpărături, însă biroul electoral judeţean ne-a cerut să scurtăm evenimentul în beneficiul procesului electoral. Tot din surse administrative, am reţinut că a fost mai mare deranjul decît încasările din care vor trebui plătite consumurile de curent şi apă, montat şi demontat gherete şi alte spaţii de vînzare etc.

De altfel, cînd noi intram în tîrg, la ora 13.30, multe societăţi comerciale şi persoane autorizate se retrăgeau fără să vîndă mai nimic, mulţi din ei erau chiar implicaţi în organizarea alegerilor în localităţile de domiciliu.

Conducerea comunei a lăsat această ediţie să se desfăşoare în datele calendaristice cunoscute, însă luăm de bună prognoza profesorului de istorie Daniel Nistor, cel ce pregăteşte o monografie a tîrgului de la Fechetău, aceea că, ediţia din toamnă va fi una dintre cele mai reuşite manifestări la nivel naţional.

Poate că se vor găsi şi banii necesari împrejmuirilor şi dotărilor pe aceste dimensiuni destul de întinse dintre Crişul Repede şi drumul european E60.

Dumitru VATAU