TÎRGUL DE LA NEGRENI ÎN CIFRE ŞI IMAGINI

Cu rădăcini în Evul Mediu, marele tîrg de la Negreni mai păstrează cîte ceva din farmecul trecutului, însă patina timpului devine aproape imperceptibilă pentru contemporanul tîrgoveţ grăbit în imensul spaţiu comercial de pe malurile Crişului Repede. Un spaţiu cu doi proprietari, care au început să-l sistematizeze, în limita bugetelor disponibile în aceşti ani de nesfîrşită recesiune, ce împovărează şi cea mai vestică aşezare a Clujului, ce şi-a recîştigat statutul de comună , în 2002, după 34 de ani în care avea centrul politico-administrativ lîngă castelul lui Octavian Goga de la Ciucea.

Dacă priveşti cu atenţie numerele de înmatriculare al autocarelor , microbuzelor şi autoturismelor ce au parcat în perioada 10-15 octombrie la Negreni, ajungi uşor la concluzia că această localitate , în care şi Horea a lucrat în 1782 ca jeler prin vecinătate, este bine integrată în comunitatea europeană. Între miile de oaspeţi veniţi la „Fetecău”, au fost şi moldoveni, ucrainieni, croaţi, austrieci, nemţi , englezi, turci şi o mulţime de maghiari, care care au coborît din zece autocare şi alte zeci de autoturisme, din care 250 şi-au asigurat cazarea, pentru mai multe nopţi, în pensiunile de la Sîncraiu.

Aşadar, o manifestare comercială fără hotare, în care găseşti vrute şi nevrute, lucruri de antichitate şi de ultimă generaţie, ale căror preţuri s-au negociat de la o zi la alta.

Acestă ediţie, a cîta sută nimeni nu ştie, a fost mai riguros pregătită de conducerea comunei, dispărînd praful de pe aleile ce însumează peste trei kilometrii, alei pietruite, în gura tîrgului construindu-se un centru de informare turistică, finanţat pe Măsura 313, iar condiţiile igienice au sporit odată cu darea în folosinţă a două grupuri sociale cu fose septice şi un număr de 20 cabine, unde apa curentă s-a obţinut prin forarea de puţuri locale. A fost un efort financiar mare pentru administraţia publică locală, ne-a mărturisit primarul comunei, juristul Dorin Manea, reamintindu-ne că unul dintre podurile de peste Criş a fost reabilitat în parteneriat cu administraţia composesoratului, unde se adună an de an cei mai mulţi colecţionari de antichităţi din Europa. Prin revigorarea structurii de rezistenţă, podul cu pricina este deschis şi circulaţiei pentru autoturisme. Suprafaţa comercială din acestă toamnă a ajuns la aproape 80 mii mp., numărul tarabelor montate a trecut de 400, iar al meselor şi livrărilor de la sol a fost de ordinul miilor. În acest an, primarul a ridicat nota dată societăţilor ce au asigurat alimentaţia publică, unde nu s-au mai dat amenzi şi avertismente, iar consilierul primarului, Cristian Blaga, a fost impresionat de numătul mare al celor ce pregăteau şi rotisau colacii secuieşti.

Cît despre ofertă, este greu de apreciat, atît ca structură, cît şi ca tone sau bucăţi. Doar Florin S., din Galaţi, ne-a mărturisit că a adus 363 de perechi de cizme, pantofi , ghete şi papuci- secănd, iar Irina P, din Tg. Mureş, avea un inventar de 802 bucăţi cămăşi, tricouri, altă lenjerie de corp şi chiar haine din piele, toate aduse din pieţele Europei Occidentale. Covoarele şi blănăria aveau preţuri îmbietoare, la fel şi electronicele şi obiectele de uz casnic, în schimb, piesele de antichităţi au fost destul de piperate.

Chiar dacă în unele zone muzica degaja decibeli peste măsură, iar grătarele împrăştiau miazme concurenţiale, liniştea şi bunul simţ au fost deasupra manifestărilor trecute, făcîndu-l pe comisarul Constantin Marchiş să concluzioneze că a fost o ediţie fără evenimente deosebite, semn al maturizării civice, segment unde am fost mereu corigibili în marile aglomeraţii de acest gen. Dacă şi tonajul de resturi menajere va fi mai mic în urma acţiunilor de salubrizare demarate de primărie, înseamnă că sîntem pe drumul cel bun. Cît despre încasări, am aflat că ele au fost mai mici decît în ediţia trecută şi nu acoperă nici investiţiile făcute de organizatori în acestă toamnă.

Dumitru VATAU