Tipăriturile româneşti vechi şi limba română

La Biblioteca Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca (Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, orar de vizitare 9-16) este deschisă, pînă în 26 ianuarie a.c., expoziţia cu titlul Tipăriturile româneşti vechi şi limba română. Este un eveniment menit să aducă în atenţia vizitatorilor evoluţia limbii române într-un spaţiu temporal extins pe patru secole (sec. XVI – XIX), de la primele texte pînă la 1830, să susţină şi din punct de vedere teoretic strădania autorilor care au scris în limba română, intenţiile lor clare de culturalizare şi dorinţa acestora de a da o limbă literară unică (aspect relevat în multe dintre prefeţele acestor cărţi vechi), precum şi să evidenţieze care este valoarea intrinsecă a acestor texte. Nu în ultimul rînd, logica expunerii urmăreşte impactul pe care aceste tipărituri româneşti vechi l-au avut asupra dezvoltării limbii române în general.

Pot fi admirate în expoziţie exemplare de valoare inestimabilă – de altfel, biblioteca clujeană este păstrătoarea uneia din cele mai bogate colecţii de carte veche românească din întreaga ţară – între care: marile cărţi ale lui Coresi – Tetraevangheliarul românesc, Braşov, 1561; Palia de la Orăştie, 1582 (prima traducere românească a vechilor cărţi biblice „Geneza” şi „Exodul”, tipărită la Orăştie de fiul diaconului Coresi, Şerban, meşter tipograf, şi de diaconul Marian); sau Tîlcul evangheliior şi Molitvenicul, Braşov, 1567-1568, această superbă încununare a activităţii lui Coresi, o tîlcuire, explicare a Evangheliilor din duminicile şi sărbătorile de peste an, de la Duminica Vameşului şi a Fariseului pînă la Duminica a 32-a după Rusalii • Biblia de la Bucureşti, 1688 – prima formă integrală în limba română a textului sacru • Noul Testament, Bălgrad, 1648 • Carte românească de învăţătură, Iaşi, 1643 – Cazania lui Varlaam, cu acel splendid „Cuvînt împreună cătră toată semenţia romenească: (…) Io Vasile Voevod cu darul lui Dumnezău Ţiitoriu şi Biruitoriu şi Domn a toată Ţara Moldovei, dar şi milă şi pace şi spăsenie a toată semenţia romănească pretutinderea ce să află pravoslavnici într-aciasta liînmbă cu toată inima cearem dela Domnul Dumnezău şi Izbăvitorul nostru Iisus Hristos. Diintru cât s-au îndurat Dumnezău diîntru Mila Sa de ne-au dăruit dăruim şi noi acest dar limbii romăneşti, carte pre limba romănească, întăiu de laudă lui Dumnezău, după acea de învăţătură şi de folos sufletelor pravoslavnici…” • remarcabila Psaltire în versuri a lui Dosoftei, Uniev, 1673, din care reiese talentul de versificator al acestuia şi despre care Alexandru Piru nota următoarele: „Lexicul poetic şi tonul general, caracteristic unora din versurile lui Dosoftei, indică influenţa clară a limbii populare aşa cum este folosită ea, pitorească şi dură, de către vorbitorul popular în blesteme…; Dosoftei nu are numai meritul pionieratului, el reuşeşte să creeze modele poetice durabile” • trecînd prin secole ajungem la Scrisoarea Moldovei, 1825, de Dimitrie Cantemir • la Catehismul cel Mare, Blaj, 1783 şi Elementa lingvae daco-romanae sive valachicae, Buda, 1805, ambele de Gheorghe Şincai, sau Alfavitu sau Bucoavna, Blaj, 1796, de acelaşi autor • la dicţionare, bucoavne (abecedare), gramatici: Ioan Piuariu Molnar – Vocabular nemţesc şi românesc, Sibiu, 1822 sau Deutsch-walachische Sprachlehre, Sibiu, 1810 • Ioan Bob – Dicţionar românesc, latinesc şi unguresc, Cluj, 1822-1823 • Gramatica daco-romana sive valachica, Viena, 1826 a lui I. Alexi, alături de încă multe alte cărţi fundamentale, care trebuie cunoscute pentru valoarea lor documentară, de istorie a limbii şi credinţei, pentru rolul lor de iluminare a maselor de pe întregul teritoriu locuit de români. Expoziţia din aceste zile, de la Biblioteca Academiei – Filiala Cluj-Napoca, gîndită şi organizată de dna bibliotecar Otilia Urs, se înscrie în seria expoziţiilor lunare cuprinzînd materiale din bogatul patrimoniu al bibliotecii, pe care instituţia intenţionează să le prezinte publicului interesat pe durata anului în curs.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro