Testul pentru Netanyahu

Israelienii au început să voteze marţi în cadrul primelor alegeri parlamentare de după 7 Octombrie, o competiţie strânsă cu aspect de referendum pentru prim-ministrul Benjamin Netanyahu într-o ţară fracturată, relatează AFP.

Aceste alegeri au loc pe fondul unor critici internaţionale tot mai mari la adresa desfăşurării războiului în Gaza, precum şi a violenţelor şi extinderii coloniilor în Cisiordania ocupată sub cel mai de dreapta guvern din istoria Israelului.

Rezultatele vor fi urmărite cu atenţie la nivel mondial, în contextul în care Netanyahu îşi intensifică din nou ameninţările împotriva Iranului, riscând să escaladeze şi mai mult un conflict ale cărui repercusiuni se resimt mult dincolo de Orientul Mijlociu.

Conform ultimelor sondaje, coaliţia de dreapta şi extremă dreapta a lui Netanyahu şi principalul bloc de opoziţie condus de fostul şef al armatei, centristul Gadi Eisenkot, sunt la egalitate. Dar niciuna dintre părţi nu pare să obţină majoritatea de 61 de mandate din Knesset, ceea ce sugerează negocieri lungi după alegeri.

Urielle Brandler, care lucrează în domeniul imobiliar în Ierusalim, spune că este „foarte, foarte stresată”. „Sunt unele dintre cele mai importante alegeri din istoria Israelului”, spune femeia în vârstă de 58 de ani, care speră la „o schimbare în bine în toate domeniile”.

Secţiile de votare s-au deschis la ora 5:00 GMT, au constatat jurnaliştii AFP, şi sunt programate să se închidă la ora 20:00 GMT. Marile reţele de televiziune vor prezenta exit-poll-uri imediat după aceea, în aşteptarea rezultatelor oficiale din zilele următoare.

Aproximativ 7,3 milioane de israelieni sunt chemaţi să voteze, iar presa israeliană anticipează o prezenţă foarte mare la vot, reflectând importanţa alegerilor.

Zeci de mii de expatriaţi s-au întors astfel în ţară pentru a vota, iar minoritatea arabă israeliană, care reprezintă 20% din populaţie şi spune că este mai discriminată ca oricând, este alimentată de un sentiment puternic anti-sistem.

Semn al polarizării extreme a societăţii israeliene de la 7 octombrie 2023, cele două blocuri prezintă aceste alegeri ca fiind existenţiale, dar din motive diferite.

Netanyahu, în vârstă de 77 de ani, dintre care 19 petrecuţi în fruntea guvernului – mai mult decât oricare dintre predecesorii săi ,- a căutat să-i convingă pe alegători că rămâne cel mai bine plasat pentru a asigura securitatea Israelului în ciuda eşecului de la 7 Octombrie, evidenţiind loviturile date Hamas în Gaza şi Hezbollah în Liban.

De asemenea, el a promis, în caz de victorie, că va „termina treaba” în Iran, în timp ce miniştrii săi de extremă dreapta Itamar Ben-Gvir şi Bezalel Smotrich au prezentat planuri de expulzare a palestinienilor din Gaza şi din Cisiordania ocupată.

Zipporah Bennett, o pensionară în vârstă de 85 de ani care locuieşte la Ierusalim, spune că va vota pentru Netanyahu pentru că acesta „nu se teme să ia iniţiativa” şi pentru că are „susţinerea guvernului american”, o referire la sprijinul acordat săptămâna trecută de preşedintele american Donald Trump.

Pentru adversarii săi, aceste alegeri sunt cruciale pentru salvarea democraţiei israeliene, în contextul în care Netanyahu, judecat pentru acuzaţii de corupţie, a atacat neobosit sistemul judiciar.

Fost şef de Stat Major, Eisenkot a desfăşurat o campanie mai discretă decât actualul prim-ministru, concentrându-se pe o imagine de sobrietate şi seriozitate şi promiţând să „reunească toţi israelienii”.

Tabăra sa, care îi include pe foştii prim-miniştri Naftali Bennett şi Yair Lapid, precum şi pe politicienii veterani Avigdor Lieberman şi Yair Golan, a promis în special că va crea o comisie de anchetă pentru a stabili responsabilitatea pentru eşecurile care au dus la atacurile din 7 Octombrie.

Horning, în vârstă de 39 de ani, care lucrează în domeniul tehnologiei la Tel Aviv, speră să se întoarcă pagina de la „războaiele, atacurile teroriste, toate aceste traume, cel mai mare scandal de securitate din istoria Israelului”.

„Merităm să avem o ţară care (…) nu este urâtă de întreaga lume şi care are grijă de cetăţenii săi. Nu este cazul acum”, spune el.