Teatru Teatrul Maghiar de Stat Cluj-Napoca

Cercetare şi responsabilitate

Cît de actuală este problematica din Fizicienii lui Friedrich Durrenmatt ! Cît de actuale ideile, chiar dacă ne referim la o piesă scrisă şi reprezentată la mijlocul anilor ’60. Poate tocmai din acest motiv şi iau anul 1965 ca an de referinţă pentru Fizicienii.

Sîntem în plină perioadă a Războiului Rece (1947 – 1991), perioadă marcată de frămîntări sociale, politice şi economice, datorate în primul rînd, ideologiilor şi sistemelor politice existente la acea vreme, de la democraţiile occidentale la regimurile totalitare. Chiar dacă au fost la nivel declarativ, acţiunile Războiului Rece au vizat impunerea sistemelor politice în întreaga lume, racolarea de inteligenţă şi competiţie tehnologică, perfecţionare armelor de distrugere în masă, înarmare, asasinate, ameninţări, izolare, suspiciune, apel la religie în rezolvarea conflictelor, diplomaţie şi discursuri, o nesiguranţă care şi-a pus serios amprenta asupra evoluţiei societăţii perioadei respective.

Altele sînt însă datele problemei acuma, acuma cînd scriem şi vorbim despre globalizare. Şi chiar dacă altele sînt datele problemei, ideile din Fizicienii au rămas aceleaşi, aceleaşi atîta timp cît cursa pentru racolarea celor mai briliante minţi este în continuă desfăşurare, cum în desfăşurare este şi lupta pentru supremaţie tehnologică, toate în numele ideologiilor, fie că ne referim la democraţii sau regimuri totalitare. S-au schimbat doar… ‘actorii’, alte nume, aceleaşi scopuri urmărite.

Planul ideatic al piesei lui Durrenmatt are în Lori Petermann un regizor abil şi inteligent în punerea în valoare a tutuor mecanismelor ce generează cercetarea ştiinţifică, urmărirea fizicienilor şi tentativelede racolare a lor şi înregimentare în diferite ideologii, planul ştiinţific şi cel religios, crimele, cu un final previzibil, responsabilitatea.

Scena devine pentru Durrenmatt o excelentă agora, un loc de prezentare şi abordare deschisă a tuturor problematicilor, o invitaţie adresată spectatorilor de a se implica în discuţie, de a emite idei şi concluzii, pro sau contra. Este şi motivul pentru care piesa trezeşte interes, aştepţi rezolvărtile propuse de autor prin cei trei fizicieni, prin toate personajele piesei. Să luăm personajele, nume importante ale cercetării ştiinţifice, dar şi ale înţelepciunii dacă vreţi, Sir Isaac Newton (1643-1727), Albert Einstein (1879 – 1955), August Ferdinand Mobius (1790 – 1868), trei fizicieni din trei perioade distincte ale evoluţiei ştiinţifice, fiecare în parte cu descoperirile proprii. Înţelepciunea ? Tot Mobius o propune, neuitînd faptul că a fost între puţinii oameni de ştiinţă care s-a delimitat de descoperirile sale, pretinzînd că este bolnav mental. De aici şi pînă la Regele Solomon nu a mai fost decît un pas. Bine făcut de Durrenmatt în afirmarea aceleeaşi responsabilităţi. Pe Mobius cade greul explicaţiilor şi motivaţiilor, el este cel care duce greul expozeului ştiinţific : “Sîntem trei fizicieni… Toţi urmărim acelaşi scop, ne deosebim doar prin practica urmată. Scopul e progresul fizicii. Dumneata, Kilton, aperi libertatea fizicii, dar şi negi responsabilitatea. Dumneata, Eisler, dimpotrivă… Stărui asupra responsabilităţii ei, dar o obligi să se pună în slujba politicii de forţă a unei anumite ţări”; “Ştiinţa a devenit înfricoşătoare, cercetarea e o primejdie, cunoaşterea înseamnă moarte (…) Realitatea n-a putut ţine pasul cu noi… Din pricina noastră o aşteaptă distrugerea totală”. Cît adevăr este în aceste cuvinte… Ce bine sînt puse ele în valoare de regie, de actori – Dimeny Aron/’Johann Mobius’, Molnar Levente/’Erns Ernesti zis Einstein’, Vata Lorand/’Herbert Beutler zis Newton’, Kato Emoke/’Mathilde von Zahnd’, Skrovan Tunde/’Martha Boll’, Keresztes Sandor/’Oscar Ruse’ şi ‘Uwe Sievers’, Szucs Ervin/’Richard Voss’, Petho Aniko/’Monika Stettler, asistentă’, Varga Csilla/’Lina Rose, asistentă’, Vindis Andrea/’Irene Straub, asistentă’, Kantor Melinda/’Dorothea Moser’, Farkas Lorand/’Adolphe Friedirch’, Bodolai Balazs/’Guhl’, Kollo Csongor/’Bolcher’, Buzasi Andras/’Murillo’, Balla Szabolcs/’McArthur’, Fogarasi Alpar/’Tînăra Rose’ – , de costume – Emily De Angelis – şi decoruri, acestea din urmă semnate de Steven Kemp. Măştile cad una cîte una. Descoperim omul din spatele fiecărei măşti în parte. Omul rămas singur, pericol pentru el şi pentru societate deopotrivă. Înterebările ridicate au primit răspunsuri şi încă răspunsuri bune, motivate ştiinţific şi etic.

Cînd ai parte de o echipă redutabilă de creatori – regizor, actori, scenograf, designer vestimentar, tehnic – succesul este garantat. Şi Fizicienii se adaugă fericit celorlalte piese de succes ale instituţiei, cum sînt ‘Unchiul Vania’, ‘Trei surori’, ‘Strigăte şi şoapte’, ‘Vrăjitorul din Oz’, ‘Gianni Schicchi’, ‘Hedda Gabler’, ‘Domnişoara Julia’ sau ‘Dundo Maroje’.

Demostene ŞOFRON

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.