Teama de terorism a impus acceptarea spionajului în SUA

EFE

Teama de terorism, alături de popularitatea dispozitivelor electronice şi a reţelelor de socializare au făcut posibilă trecerea la o societate orwelliană, în care americanii acceptă tot mai mult supravegherea comunicaţiilor, potrivit mai multor sondaje şi a experţilor. Recenta dezvăluire privind existenţa de programe secrete de supraveghere ale Agenţiei Naţional de Securitate (NSA) a provocat o dezbatere privind delicatul echilibru între dreptul la viaţa privată şi siguranţa naţională.

În apariţia sa în faţa Comitetului pentru informaţii al Senatului, directorul general al NSA, Keith Alexander, a insistat că supravegherea convorbirilor telefonice, pe de-o parte, şi datele milioanelor de utilizatori de Internet, prin programul PRISM, pe de altă parte, au ajutat la dejucarea a “zeci” de atentate din afara şi din interiorul ţării. Potrivit Amendamentului Patru al Constituţiei, guvernul nu poate interveni în viaţa privată a persoanelor, nici percheziţiona locuinţa sau confisca bunuri, fără a avea motive întemeiate sau un mandat la dispoziţie. Guvernul preşedintelui Barack Obama apără însă NSA, subliniind că recompilarea datelor personale a fost limitată şi a întărit siguranţa naţională.

Faptul că americanii acceptă intruziunea statului se datorează, în parte, efectului pe care l-au avut în ultimii ani reţelele sociale şi ubicuitatea dispozitivelor electronice, asigură unii experţi. Cu un simplu “click” şi cu viteza fulgerului, americanii au posibilitatea prin reţelele sociale precum Facebook şi Twitter să-şi împărtăşească experienţele şi cele mai intime detalii ale vieţii lor, pînă la confesarea unor delicte. Prin urmare, într-o cultură în care nu mai există secrete sau ascunzişuri, sondajele relevă că pe mulţi americani nu-i interesează că sînt supravegheaţi de Big Brother.

Un sondaj realizat de Centrul de Investigaţii Pew şi ziarul Washington Post arată că 56 % dintre americani consideră “acceptabil” ca NSA să le verifice arhivele telefonice ca parte a unei anchete teroriste. Deşi opinia publică este împărţită în privinţa supravegherii poştei electronice şi altor activităţi pe Internet, aceste păreri au rămas neschimbate din 2002. Uniunea Libertăţilor Civile din SUA (ACLU) a făcut plîngere la Washington împotriva directorilor mai multor agenţii ale guvernului federal pentru programul de supraveghere al NSA, pus în aplicare în baza Legii Patriot, aprobată de Congres la o lună după atentatele din 11 septembrie 2001. ACLU denunţă că recompilarea datelor acestor apeluri – data, ora şi locaţia, nu şi conţinutul – încalcă drepturile constituţionale ale americanilor, libertatea de expresie, de asociere şi la viaţa privată.

În acest sens, un sondaj publicat de Huffington Post arată că 45 % dintre americani cred că Obama a depus o activitate deficitară în materie de protecţie a drepturilor lor constituţionale, în timp ce 15 la sută o consideră “favorabilă”, iar 23 % “bună”. Scandalul a avut şi o parte bună: romanul “1984”, al scriitorului britanic George Orwell, care a cristalizat conceptul de Big Brother pentru controlul absolul al statului totalitar, s-a plasat pe locul întîi al vînzărilor pe Amazon.