Târgu Mureș, hub al integrării inteligenței artificiale în educație

Inteligența artificială (AI) nu mai este o temă de viitor, ci o realitate care redesenează educația din România. Aceasta este concluzia conturată de cei aproximativ 150 de reprezentanți ai învățământului preuniversitar și universitar, reuniți în perioada 24–25 aprilie la Târgu Mureș, la cea de-a XIII-a ediție a conferinței naționale „Creativitate și inovație în educație” (CIE), organizată de Casa Corpului Didactic Mureș.

Găzduit de Universitatea Dimitrie Cantemir, evenimentul din acest an, desfășurat sub tema „Etica implicării inteligenței artificiale în cercetarea și practica didactică”, a adus în prim-plan o întrebare esențială: cum poate fi integrată responsabil AI într-un sistem educațional construit, până de curând, pe alte repere?

Dezbaterile au vizat dimensiunile etice ale utilizării AI în procesul didactic și în cercetarea educațională, impactul asupra evaluării și autenticității produselor academice, dar și redefinirea rolului profesorului într-un context digital în continuă schimbare. În egală măsură, s-a conturat nevoia dezvoltării competențelor de alfabetizare AI, atât pentru cadrele didactice, cât și pentru elevi și studenți.

Alături de universitari din diverse centre academice, specialiști în științele educației din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) au prezentat analize consistente privind extinderea accelerată a AI în educație. La rândul lor, practicienii din învățământul antepreșcolar, preșcolar, primar, gimnazial și liceal, precum și consilierii școlari și profesorii documentariști, au adus în discuție provocările concrete din clasă, acolo unde tehnologia este deja folosită, înainte ca regulile să fie stabilite clar.

Experimentarea AI de către elevi și profesori, adesea în mod informal, generează zilnic situații noi, inclusiv în plan etic. Profesorii au semnalat atât potențialul tehnologiei de a sprijini învățarea, cât și riscurile asociate: diminuarea efortului cognitiv, dependența de răspunsuri rapide sau utilizarea AI în scopuri neetice, pentru obținerea unor rezultate școlare fără implicare reală.

Pe de altă parte, atelierele aplicative au demonstrat că, în mâinile educatorilor, AI poate deveni un instrument didactic valoros. Au fost prezentate exemple concrete de integrare a AI în activitățile educaționale, menite să stimuleze gândirea critică și procesele cognitive ale copiilor și tinerilor din generația Alpha (născuți după anul 2010).

O temere ce se amplifică din ce în ce mai accentuat în rândul membrilor corpului didactic este diminuarea rolului prezenței umane în actul educațional. În acest context, prof. univ. dr. Ion Albulescu, din cadrul Departamentului de Științe ale Educației al UBB, a subliniat că AI nu este menită să înlocuiască profesorii, ci să le completeze și să le îmbunătățească abilitățile și performanța pedagogică. „Mediile de învățare s-au aflat întotdeauna în schimbare. Dinamica actuală este însă mult mai accelerată, ca urmare a rapidei modificări a întregului ecosistem informațional care stă la baza pregătirii elevilor”, a arătat acesta.

În ultimii ani, conferința CIE s-a consolidat ca un spațiu de dialog între cercetare și practică didactică, reunind sesiuni plenare, comunicări științifice și ateliere aplicative dedicate inovării pedagogice și adaptării educației la noile realități.

În mod semnificativ, una dintre întrebările la care nici specialiștii nu au oferit un răspuns ferm a fost momentul în care AI va fi integrată formal în educație. Estimările au rămas prudente, reflectând complexitatea transformărilor aflate în curs.

Paradoxal, mai tranșant decât participanții s-a dovedit chiar un chatbot de AI care, interogat pe această temă, a indicat intervalul 2028–2032 drept orizont probabil pentru o integrare stabilă, cu diferențe între instituțiile performante și cele aflate în dificultate. Dincolo de valoarea predictivă a unui astfel de răspuns, contrastul este relevant: în timp ce actorii umani ai sistemului educațional rămân rezervați, tehnologia despre care se discută oferă deja repere mai clare decât cei chemați să o integreze.

În acest context, reuniunea cadrelor didactice de la Târgu Mureș se dovedește nu doar oportună, ci și necesară. Prin temele abordate și prin dialogul pe care îl facilitează, Casa Corpului Didactic Mureș confirmă rolul său în aducerea în dezbaterea publică a unor subiecte esențiale pentru viitorul educației românești — un demers care vorbește despre responsabilitate profesională, dar și despre o viziune orientată spre adaptare și echilibru într-o lume în schimbare.

Dan Crișan