Sub 60.000 de turiști au vizitat Clujul în acest început de an

Și în primul trimestru din acest an, turismul a fost drastic afectat de pandemie, situație care s-a regăsit și în județul Cluj, unde au ajuns mai puținb de 60.000 de persoane în primele trei luni ale anului.

Datele Institutului Național de Statistică arată că numărul de sosiri ale turiştilor în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare a înregistrat valori mai mari în judeţele Braşov (244.500 persoane), în Capitală (132.600), Prahova (102.200), Suceava (74.400), Bihor (67.900), Vâlcea (64.200), Mureş (61.800), Sibiu (60.800) şi Cluj (58.200), iar înnoptările turiştilor au înregistrat valori mai mari în judeţele Braşov (482.600), Bucureşti (213.400), Prahova (207.800), Bihor (144.200), Suceava (134.300), Vâlcea (133.100), Mureş (116.900), Sibiu (103.800), Cluj (95.800), Constanţa (70.500), Caraş Severin (64.700) şi Timiş (63.800).
Pe ţări, cele mai multe sosiri ale turiştilor străini cazaţi in structurile de primire turistică au provenit din Germania (7.600 persoane), Italia (6.600), Franţa (4.900), Ungaria (3.400), Republica Moldova (3.200) şi Regatul Unit (2.900).

În perioada 1 ianuarie – 31 martie, în structurile de primire turistică au ajuns, la nivel național, 1,410 milioane de persoane, în scădere cu 20% faţă de perioada similară din 2020. Din numărul total de sosiri, cele ale turiştilor români au reprezentat 95,4%, iar cele ale turiştișor străini 4,6%. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (82,8% din tota), iar dintre aceştia 72% au fost din ţările Uniunii Europene.
În acceași perioadă au fost consemnate și 2,608 milioane de înnoptări, în scădere cu 24,7% faţă de cele din perioada similară a anului trecut. Cele ale turiştilor români au reprezentat 94,3%, în timp ce înnoptările turiştilor străini au fost de 5,7%. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,1% din total), iar dintre aceştia 73,1% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederiia fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 17,2% pe total, în scădere cu 5,2% faţă de același interval al anului anterior. Indici mai mari de utilizare netă a locurilor de cazare au fost înregistrați la hoteluri (20,0%), vile turistice (17,0%), cabane turistice (15,6%), hanuri (15,4%), pensiuni turistice (14,2%), bungalouri (13,4%), pensiuni agroturistice (12,8%) şi popasuri turistice (12,5%).

Reviriment ușor al turismului la începutul primăverii

Totuși, sosirile în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au înregistrat o creştere cu 78,1% în luna martie a acestui an, faţă de perioada similară din 2020, iar înnoptările au înregistrat un avans de 61,6%.
Astfel, în martie au fost consemnate 431.300 de sosiri, cele mai multe fiind ale turiştilor români (94,2%), cele ale turiştilor străini reprezentând doar 5,8%. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,9% din total), iar dintre aceştia 72,9% au fost din ţările Uniunii Europene.
De asemenea, au fost consemnate și 781.800 de înnoptări, în creştere cu 61,6% faţă de cele din martie 2020. Din numărul total de înnoptări, cele ale turiştilor români au reprezentat 92,6%, iar cele ale turiştilor străini au reprezentat 7,4%. Cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (83,5% din total), iar dintre aceştia 73,9% au fost din ţările Uniunii Europene.
Durata medie a şederiia fost de 1,8 zile la turiştii români şi de 2,3 zile la turiştii străini.
Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 14,9% pe total structuri de cazare turistică, în creştere cu 0,6 % faţă de martie 2020. Indici de utilizare netă a locurilor de cazare mai mari s-au înregistrat la hoteluri (17,7%), popasuri turistice (14,8%), vile turistice (12,6%), pensiuni turistice (12,0%), moteluri (10,8%), cabane turistice şi pensiuni agroturistice (fiecare cu câte 10,1%).