SUA avertizează cu privire la complicitatea autorităţilor mexicane cu cartelurile drogurilor

Diplomaţia americană avertizase deja Washingtonul, între 2010 şi 2012, asupra incapacităţii autorităţilor mexicane de a face faţă violenţei traficanţilor locali de droguri. Potrivit unor rapoarte declasificate drogurilor beneficiau de complicitatea şi chiar de colaborarea activă a unor demnitari mexicani. Suspiciunile ajung pînă la trei foşti guvernatori ai provinciei Tamaulipas – Manuel Cavazos, Tomás Yarrington şi Eugenio Hernández – cărora procuratura le-a deschis dosare.

Aceste documente confirmă cele dezvăluite deja de Wikileaks: slăbiciunea fostului preşedinte Felipe Calderon în războiul împotriva traficului de droguri pe care atît mexicanii, cît şi funcţionarii americani îl considerau detonatorul unor violenţe mai mari. Calderon a fost chiar pe punctul de a cere ajutor SUA pentru a-şi salva popularitatea scăzută drastic în urma strategiei sale “militare”, folosită în combaterea criminalităţii organizate.

În documente se arată că autorităţile au încercat să minimalizeze crimele comise de narcotraficanţi. Analiştii americani au notat, ca exemplu emblematic al “lipsei de impunitate” de care beneficiază aceste carteluri, masacrul celor 72 de emigranţi în august 2010 şi descoperirea, un an mai tîrziu, a gropilor comune cu aproape 200 de cadavre din localitatea San Fernando.

În cei şase ani de mandat (2006-2012) ai preşedintelui Felipe Calderon, “războiul împotriva traficului de droguri” s-a soldat cu moartea a 70.000 de persoane, potrivit datelor oficiale. După venirea la putere a lui Enrique Peña Nieto, mass-media au eliminat ştirile legate de violenţă.

Autorităţile spun că, prin susţinerea operaţiunilor serviciilor secrete în detrimentul confruntării armate, asasinatele legate de crima organizată s-au redus cu 26% în ultimele zece luni.

Totuşi, potrivit Institutului pentru Securitate şi Democraţie (Insyde), la sfîrşitul mandatului lui Peña Nieto s-ar putea ajunge la 125.000 de asasinate, cu aproape 50% mai multe decît după şase ani de mandat Calderón.