Pesta porcină africană ar putea fi transmisă de insecte

Anumite specii de insecte hematofage, recoltate din focare de pestă porcină africană (PPA), se hrănesc pe porci, astfel că în corpul lor se găsește material genetic al virusului PPA. Peste 70% din insectele hematofage recoltate în ferme comerciale cu PPA declarată conțineau ADN-ul viral – relevă datele unui studiu realizat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, în colaborare cu Institutul de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA) și Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), în perioada martie 2020 – ianuarie 2021.

Potrivit cercetătorilor clujeni, studiul a relevat, de asemeni, că importanța insectelor hematofage ar putea fi mai mare în ferme comerciale decât în sistemul tradițional și că dinamica abundenței acestor insecte ar putea explica numărul crescut de cazuri de PPA în lunile de vară.

„Acest proiect de cercetare a fost o adevărată provocare pentru noi și a implicat o sincronizare perfecta cu diferite instituții. Colaborarea cu ANSVSA a fost impecabilă. Ca să înțelegeți procesul: cum apărea o suspiciune de focar de pestă porcină africană, ANSVSA informa USAMV Cluj-Napoca printr-un e-mail. În câteva minute începeam organizarea deplasării. Domnul dr. Alexandru Supeanu, de la ANSVSA, obținea toate acordurile instituților și medicilor locali, iar în câteva ore echipa de la USAMV Cluj-Napoca era deja pe drum”, relatează coordonatorul proiectului, prof. dr. Andrei Mihalca (Departamentul Parazitologie și Boli Parazitare).

„A fost un maraton de deplasări pe teren. În doar câteva luni am efectuat 30 de deplasări în toate colțurile țării. Practic, am stat acasă doar câteva zile în toată această perioadă. În rest, eram prin ferme sau în curțile oamenilor. Veneam dimineața la serviciu cu bagajul făcut pentru câteva zile. Cel mai probabil, în câteva ore urma să pornesc la drum undeva, fără să știu unde”, relatează și drd. Oana Maria Balmoș, care s-a deplasat constant în focarele noi de PPA, unde s-au instalat diferite capcane pentru insecte hematofage.

În cele 30 de deplasări, Oana Maria Balmoș a recoltat mii și mii de insecte. Au urmat apoi sute de ore de muncă în laborator pentru identificarea acestora. Odată sortate și identificate, probele au ajuns la IDSA, unde, în cadrul Laboratorului Național de Referință, au fost testate pentru identificarea ADN-ului viral.

„Participarea în cadrul proiectului a fost o provocare științifică pe care specialiștii din cadrul laboratorului nostru au primit-o cu entuziasm. Expertiza și experiența de lucru dobândite în urma testării pentru PPA a peste 10.000 de probe de la apariția acestei boli în România și-au spus cuvântul în mod favorabil, dovadă fiind rezultatele obținute. Tehnicile de biologie moleculară utilizate au respectat protocoalele recomandate de Laboratorul European de Referință. Ne-am bucurat să fim parte a unei echipe de cercetare extrem de bine coordonate, care a finalizat cu succes acest proiect, în ciuda constrângerilor impuse de pandemia de COVID-19, și să contribuim la studii relevante în direcția combaterii acestei boli extrem de dăunătoare pentru suine, industria de profil și nu numai” – explică, într-un comunicat al USAMV Cluj-Napoca, remis presei, conf. dr. Florica Bărbuceanu, directorul IDSA.

Pesta porcină africană este o boală virală care afectează atât porcii domestici, cât și mistreții. „Chiar dacă această boală nu afectează oamenii, ea are consecințe economice extrem de importante pentru creșterea porcilor în România. Transmiterea bolii se realizează prin contactul direct cu alți porci domestici sau sălbatici, dar și prin intermediul produselor alimentare, furajelor și echipamentelor contaminate (încălțăminte, îmbrăcăminte, unelte etc.). Un alt element important de luat în calcul este rezistența virusului în mediu, una extrem de ridicată” – explică specialiștii clujeni, adăugând că, în prezent, nu există vreun vaccin aprobat împotriva PPA.

„Pentru a înțelege amploarea pe care PPA o are în România, doar în perioada de implementare a acestui proiect, respectiv martie 2020 – ianuarie 2021, au fost confirmate 1.030 focare PPA la porci domestici, cu 186.647 animale afectate, și 1.578 cazuri PPA la porcii mistreți – precizează, în același comunicat, dr. Alexandru Supeanu, responsabil al proiectului din partea ANSVSA și punct de contact (Focal point) EFSA în România. Totodată, acesta atenționează asupra câtorva reguli simple care este important a fi respectate în ce privește economia acestei boli: „să ne schimbăm hainele și încălțările când intrăm în adăpostul porcilor; să nu permitem contactul porcilor cu alți porci străini sau cu mistreți; să evităm hrănirea porcilor cu lături, din moment ce virusul PPA rezistă în carnea congelată, afumată și sărată; să nu încurajăm transportul ilegal de animale și, nu în ultimul rând, este foarte important să anunțăm medicul veterinar despre orice suspiciune de boală a animalelor”.

Rezultatele studiului au fost publicate deja în jurnalul oficial al Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară (EFSA), cea care a și finanțat acest proiect de cercetare, coordonat de Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca.

M. T.