Studiu: Oamenii moderni și neanderthalienii au trăit împreună și s-au încrucișat

Cercetătorii dr. Oana Teodora Moldovan și dr. Silviu Constantin de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță“ al Academiei Române au semnat recent în revista „Nature“, alături de un colectiv internațional de arheologi și speologi, articolul Initial Upper Palaeolithic humans in Europe had recent Neanderthal ancestry, în care se demonstrează că a existat un transfer genetic, rezultat în urma încrucișării, între oamenii de Neanderthal și primii oameni moderni, din punct de vedere anatomic, ajunși în Europa – informează Academia Română.

Potrivit unui Buletin informativ al Academiei Române, articolul a fost prilejuit de descoperirea, în anul 2020, de către o echipă de specialiști de la Institutul Național de Arheologie al Academiei Bulgare de Științe și Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig, a unor resturi umane și a unor unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior în peștera Bacho Kiro, în apropierea orașului Veliko Târnovo din Bulgaria. Cei doi specialiști Cei doi specialiști ai Institutului de Speologie „Emil Racoviță“ al Academiei Române, dr. Oana Teodora Moldovan (Compartimentul Cluj-Napoca) și dr. Silviu Constantin (Departamentul Geospeologie şi Paleontologie, București), au fost solicitați în baza experienței speciale de care dispun în domeniu, întrucât ambii au fost implicați în cercetarea resturilor umane descoperite în anul 2002 în România, în Peșterea cu Oase de lângă Anina, estimate cu o vârstă de 40.500 de ani și considerate cele mai vechi din spațiul european.

„Cercetarea a relevat încă de atunci ideea că oamenii moderni și neanderthalienii au trăit împreună și s-au încrucișat, iar concluziile cercetării au avut ca rezultat publicarea, în aceeași prestigioasă revistă «Nature», pe 22 iunie 2015, a primului articol cu această temă. Realizat de cercetători de la Institutul de Speologie «Emil Racoviță» al Academiei Române, Institutul «Max Planck» pentru Antropologie Evoluționară din Germania, Harvard Medical School din SUA și Laboratorul de Evoluția Vertebratelor și Origine Umană din Beijing, China, studiul din 2015 a răsturnat postulatul, vechi de peste 100 de ani, conform căruia omul de Neanderthal ar fi dispărut complet, fără a lăsa urme genetice, și a demonstrat că «România a reprezentat un culoar de migrație pentru populațiile umane spre Europa». Articolul publicat pe 7 aprilie 2021 în revista «Nature» vine să confirme teoria formulată în urmă cu 6 ani și să aducă noi argumente științifice, pe baza cercetărilor efectuate cu metode inovative, asupra resturilor umane din peștera Bacho Kiro din Bulgaria” – precizează Academia Română.

***

Potrivit cercetătorilor români, hibrizii dintre oamenii moderni și neanderthalieni nu au fost rari în populațiile de oameni moderni fosili.

Echipa internațională din care au făcut parte și cei doi cercetători de la Institutul de Speologie „Emil Racoviță“ a secvențiat genomurile (totalitatea materialul genetic dintr-un organism) celor mai vechi oameni moderni din Europa, care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă în peștera Bacho Kiro din Bulgaria.

„Descoperirile sugerează că încrucișarea dintre omul modern și cel de Neanderthal nu era nicidecum o excepție pentru primii oameni moderni ajunși în Europa din Africa. Până în prezent, singurul om modern timpuriu despre care se demonstrase că a avut strămoși neanderthalieni era cel din Peștera cu Oase din România” – spun cercetătorii români, conform unui comunicat transmis Academiei Române.

Comunicatul amintește că, în 2020, o echipă de cercetători de la Institutul Național de Arheologie al Academiei Bulgare de Științe și Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluționară din Leipzig a făcut publică descoperirea, în peștera Bacho Kiro, a unor resturi ale omului modern asociate cu unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior. Cele mai vechi oase fosile datate prin metoda radiocarbonului aveau vârste de 43.000-46.000 ani, devenind, astfel, „cele mai vechi resturi de om modern cunoscute la latitudini medii în Eurasia”.

Până acum se credea că oamenii de la începutul Paleoliticului superior „au dispărut fără să‑și aducă contribuția la bagajul genetic al oamenilor moderni care au ajuns mai târziu în Europa”. Acum, cercetătorii au arătat că „cei mai vechi indivizi de la Bacho Kiro sau grupuri aflate în legătură cu aceștia și‑au transmis genele oamenilor moderni” și că, în mod surprinzător, „această contribuție este mai importantă la oamenii din Asia de Est și America decât la populațiile europene”.

„Cei mai vechi oameni de la Bacho Kiro și din Peștera cu Oase din România au trăit într‑o perioadă în care neanderthalienii erau încă prezenți în Europa, care au trăit până acum circa 40.000 ani. Indivizii de la Bacho Kiro aveau niveluri mai ridicate ale fondului genetic neanderthalian decât oricare alți oameni moderni timpurii, cu excepția individului de circa 40.500 ani din Peștera cu Oase, România” – spun cercetătorii.

Conform declarației lui Svante Pääbo, coordonatorul cercetărilor genetice, rezultatele sugerează că primii oameni moderni ajunși în Eurasia „se încrucișau frecvent cu neandertalienii și ar fi putut chiar să fi fost absorbiți de populațiile acestora”. „Abia mai târziu au început să ajungă în Europa grupuri mai mari de oameni moderni care au înlocuit populațiile de neanderthalieni“, spune Svante Pääbo, conform comunicatului citat.

„Omul modern de la Peștera cu Oase din România pierde locul de cel mai vechi datat direct din Europa, dar rămâne reprezentantul cel mai interesant al oamenilor moderni fosili datorită celui mai mare procent de neanderthalian din genom (6-9%) și a faptului că este reprezentantul unei populații care a dispărut din Europa, moștenirea lui genetică nefiind regăsită în populațiile ulterioare din Europa și Asia, deocamdată. Este foarte posibil ca omul de la Peștera cu Oase să reprezinte o ramură dispărută în evoluția omului modern din Europa, dar care să apară și în alți oameni moderni fosili din Eurasia, care sperăm să fie descoperiți și studiați în viitor“ – declară Oana Teodora Moldovan, în același comunicat.

La rândul său, dr. Silviu Constantin precizează că aceste rezultate confirmă o dată în plus descoperirile anterioare de la Peștera cu Oase, „însă comparația dintre aceste resturi umane și cele de la Bacho Kiro a fost posibilă doar datorită perfecționării tehnicilor de cercetare genetică și a celor de datare absolută”.

M. T.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut