Studiu ANOSR: Procesul Bologna nu a fost pe deplin implementat în România

Procesul Bologna nu a fost pe deplin implementat în România, preluîndu-se şi implementîndu-se o serie de reforme fără a fi adaptate nevoilor sistemului educaţional românesc, relevă un studiu făcut public vineri de Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România.

Potrivit studiului, de multe ori reformele nu au fost înţelese de către actorii din sistem (conducerile universităţilor, cadre didactice, studenţi, angajatori).

Studiul arată că în ceea ce priveşte Ministerul Educaţiei Naţionale 47% dintre reprezentanţii organizaţiilor studenţeşti au afirmat că pentru această instituţie dimensiunea socială este neimportantă sau puţin importantă, 32% au susţinut că este importantă şi doar 18% că este foarte importantă. 59% dintre respondenţi consideră că lipsa resurselor financiare determină bariere. Astfel, studenţii care provin din familii cu venituri reduse şi studenţii cu dizabilităţi sunt categoriile sociale care întîmpină cele mai mari bariere în accesarea educaţiei – 59%, respectiv 51% dintre organizaţiile respondente au afirmat acest lucru.

Chestionaţi cu privire la motivele care determină un student să renunţe la facultate, alegerea greşită a facultăţii a fost indicată de 41% dintre respondenţi şi lipsa resurselor financiare de 35% dintre studenţi. 74% dintre liderii de organizaţii studenţeşti au afirmat că statul prin subvenţii este cel care trebuie să susţină studenţii pe parcursul studiilor, 15% au arătat că principalul responsabil trebuie să fie universităţile prin sistemul de burse.

Studiul arată că 91% dintre respondenţi susţin că este important ca familiile care întreţin studenţi la facultate să fie scutite de taxe şi doar 9% spun că este puţin important sau neimportant.

În ceea ce priveşte presiunile, 53% dintre liderii organizaţiilor studenţeşti afirmă că au fost supuşi presiunilor din partea conducerilor universităţilor şi facultăţilor, iar 33% susţin că au existat presiuni exercitate de MEN.

Reprezentanţii studenţilor cer formarea şi dezvoltarea Centrelor de Consiliere şi Orientare în Carieră astfel încît să devină funcţionale. 77% dintre respondenţi susţin că universitatea nu contribuie deloc sau contribuie într-o mică măsură la formarea competenţelor transversale (lucru în echipă, comunicare, spirit civic, capacitatea de adoptare, prezentare şi discurs). Totodată, 74% dintre cei care au răspuns chestionarului susţin că nu sunt implicaţi în realizarea curriculei sau că punctele lor de vedere nu sunt integrate în decizia finală.

Studiul a fost realizat în 34 de organizaţii studenţeşti din Bucureşti, Cluj, Iaşi, Constanţa, Sibiu, Timişoara şi Suceava.