Studenţii de la FSEGA – interesaţi de gestiunea situaţiilor de risc şi de impactul aderării ţării la Zona Euro

Prodecanul Facultăţii de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA), prof. univ. dr. Mihaela Lutaş, afirmă că masteratele pe teme de actualitate, care se pliază pe nevoile pieţei – precum gestiunea situaţiilor de risc, sau elaborarea proiectelor europene – sînt elementele de modernitate din sistemul educaţional al instituţiei clujene, care, alături de baza materială de standarde internaţionale, atrag tinerii spre studii de acest profil.

Instituţia clujeană încearcă să pregătească studenţii şi pentru impactul pe care îl va avea aderarea României la Zona Euro, care va fi „un proces extrem de complex” – a declarat, pentru AGERPRES, prof. dr. Mihaela Lutaş. Ea este convinsă că moneda euro va rezista, pentru că “a fost creată în urma unui joc politic”, iar interesele de natură politică vizează şi acum continuitatea monedei unice. “Din actuala conjunctură politică, euro va ieşi mai întărit”, susţine universitarul clujean.

Prof. univ. dr. Mihaela Lutaş spune, totodată, că după 1989 în economia românească “s-au spart nişte structuri şi s-au creat altele”, iar funcţionarea coerentă a celor noi este de durată. “În prezent, economia funcţionează defectuos. Este şi o diferenţă de funcţionare de sistem. Pînă la un punct, balansările economiei sînt normale, dar ele au fost puternic amplificate de ceea ce se întîmplă în ultimii ani la nivel mondial. În aceste condiţii, cu atît mai mult trebuie folosiţi absolvenţii de ştiinţe economice şi cei cu cunoştinţe temeinice în mediul de afaceri. Şi studenţii şi absolvenţii de vîrf trebuie să aibă impulsul să gîndească soluţii de progres, de dezvoltare economică. Dacă analizăm deciziile politice din ultimii 20 de ani, din timpul guvernelor de stînga şi de dreapta, cu tendinţa de economie dirijistă imediat după 1989, iar mai apoi cu idei de liberalism şi ultraliberalism, realizăm că rezultatul acestui mixaj de politici economice, cînd de stînga, cînd de dreapta, aşezate pe o economie devenită fragilă, în reconstrucţie, au generat ceea ce se întîmplă azi în România”, afirmă specialistul în economie.

În opinia sa, tinerilor absolvenţi ai FSEGA le lipseşte “tupeul, în sensul foarte bun, constructiv, al cuvîntului”, pentru a se impune în mediul de afaceri. Ei au un bagaj de cunoştinţe şi o diplomă de care sînt foarte mîndri, dar şi o mare doză de timiditate. “Mai ales tinerii bine pregătiţi, de calitate, muncitori, care consideră că nu sînt destul de buni şi că trebuie să se perfecţioneze mereu în profesiunea lor, sînt timizi. Pe de altă parte, timiditatea acesta a tinerilor de calitate nu le este folositoare nici lor, nici societăţii”, spune prof. dr. Mihaela Lutaş,.

Potrivit prodecanului instituţiei clujene de învăţămînt superior, în 2011 au absolvit FSEGA 2.299 de studenţi la nivelul licenţă şi 1.295 la nivelul masterat. O parte dintre absolvenţii nivelului de licenţă – aproximativ 1.000 – urmează, în continuare, studiile de masterat, fără a-şi căuta un loc pe piaţa muncii. O altă parte se angajează în producţie şi urmează şi masteratul. Cea de-a treia categorie este a tinerilor ce renunţă temporar la studiile de masterat, găsesc un loc de muncă, încep să-şi construiască o carieră şi revin, apoi, la FSEGA, pentru a parcurge al doilea nivel educaţional, cu o motivaţie concretă fie spre finanţe, fie spre contabilitate, ori alt domeniu. “Piaţa cerne lucrurile”, spune profesorul universitar (…).

“Este, oarecum, mai uşor pentru absolvenţii de la nivelul licenţă să-şi găsească un loc de muncă, pentru că sînt funcţii executive. Tinerii absolvenţi de licenţă găsesc locuri de muncă în companii mici sau mari. În prima fază le refuză, în cea de-a doua le acceptă. Foarte mulţi dintre ei îşi continuă cariera şi îşi lărgesc competenţele profesionale în întreprinderea în care s-au angajat. Din desele întîlniri cu reprezentanţi ai mediului de afaceri, am primit semnalul că se aşteaptă cunoştinţe practice de la absolvenţi şi mai puţină teorie. Am fost extrem de receptivi la acest aspect, dar, în acelaşi timp, am convenit că nu se poate face rabat de la partea teoretică. Şi atunci, la cursuri sînt prezentate concepte şi teorii fundamentale, iar la seminarii se fac studii de caz, cu exemple luate din economia reală. Invităm, deseori, la seminarii, uneori chiar la cursuri, specialişti din mediul de afaceri. Ei vin cu exemple practice pentru studenţi”, a explicat prodecanul facultăţii.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.