Strategii pentru reducerea mortalităţii infantile

Reducerea în continuare a mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii în România este posibilă prin identificarea precoce a mamelor aflate în situaţii de risc şi monitorizarea lor adecvată, dar şi prin monitorizarea pe termen lung a copiilor născuţi prematur, s-a evidenţiat la workshopul “Program prioritar de sănătate publică în România: reducerea mortalităţii infantile şi a consecinţelor prematurităţii”, organizat marţi de Asociaţia Salvaţi Copiii în parteneriat cu Ministerul Sănătăţii.

Potrivit datelor prezentate cu acest prilej, din 1990 şi pînă în prezent mortalitatea infantilă a scăzut semnificativ, de la 26,9 la o mie de nou-născuţi vii la 9,4 decese la o mie de nou-născuţi vii. Cu toate acestea, România se situează încă între ţările europene cu o rată a mortalităţii infantile ridicată, 9,4 la mia de nou-născuţi vii, faţă de rata medie din ţările europene de 4,1 la mia de nou-născuţi vii.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii conf. dr. Alexandru Rafila a subliniat că ministerul are un program complex pentru a reduce acest indicator. În opinia sa, ar fi necesară o campanie de informare în rîndul tinerelor mame, însă intervenţia în comunităţi este greu de realizat. Este nevoie deci şi de suportul societăţii civile. Trebuie dezvoltate de asemenea îngrijirile comunitare, care de altfel se regăsesc şi în proiectul de lege al sănătăţii. De asemenea, trebuie pus un accent mai mare pe resursele umane, a susţinut secretarul de stat.

În semestrul I al acestui an s-au înregistrat 938 de decese ale copiilor sub un an, în scădere faţă de perioada similară a anului trecut, cînd se raportau 971 şi există şi variaţii regionale importante între regiuni.

Cu prilejul workshopului s-a dorit găsirea unor soluţii privind creşterea adresabilităţii femeilor însărcinate la medic în primele luni de sarcină, cunoscut fiind că în prezent sînt regiuni din România în care o treime din femeile gravide declară că nu s-au prezentat la nici un consult pe toată durata sarcinii, a subliniat Gabriela Alexandrescu, preşedinte executiv al Asociaţiei Salvaţi Copiii din România.

Un alt punct important este necesitatea de a sprijini medicii de familie, astfel încît aceştia să recunoască şi să trimită către medicul specialist cazurile de sarcini cu risc crescut de naştere prematură. Ameliorarea structurilor din maternităţile judeţene de diagnostic prenatal şi îngrijirea sarcinilor de risc cu naştere prematură constituie alte soluţii propuse de participanţii la workshop, precum şi dezvoltarea structurilor maternităţilor de nivel III care îngrijesc nou-născuţi cu prematuritate.