Statuia lui Baba Novac a fost ținta unui nou act de vandalism

Monumentul Baba Novac de pe strada Avram Iancu din Cluj-Napoca a fost vizat de un nou act de vandalism. Acesta a fost lăsat fără mai mult de jumătate din explicația de pe soclu. Mai exact, au fost îndepărtate literele din bronz cu care era scris „ucis în chinuri groaznice de către(…) în data de 5 februarie 1601.

Textul complet a fost “Baba Novac, Căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. În octombrie 2013, autori necunoscuți au îndepărtat literele din bronz cu care era scris pe soclu “unguri”. De atunci însă, municipalitatea clujeană nu a făcut nimic pentru a reface înscrisul iar acum monumentul este din nou ținta actelor de vandalism. Statuia lui Baba Novac din Cluj-Napoca, operă a sculptorului Virgil Fulicea, a fost ridicată lângă Bastionul Croitorilor în anul 1975, în amintirea generalului lui Mihai Viteazul.
Statuia, cu înălţimea de 1,80 m, este turnată în bronz şi montată pe un soclu de beton, înalt de 2,2 m, placat cu travertin. Pe soclu se află inscripţia: “Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în ziua de 5 februarie 1601. S-a ridicat acest monument spre cinstirea memoriei sale, în anul 1975”.

În septembrie 1998, în perioada în care Gheorghe Funar era primarul Clujului, pe statuia lui Baba Novac a fost montată o plăcuţă cu textul: “Baba Novac, căpitan al lui Mihai Viteazul, ucis în chinuri groaznice de către unguri în data de 5 februarie 1601”. Conducerea Partidului Popular Maghiar din Transilvania a sesizat Consiliul de Combatere a Discriminării, cerând îndepărtarea acestei plăcuţe pe motiv că are “un mesaj ofensator la adresa maghiarilor”. Baba Novac a fost unul dintre cei mai apreciaţi oameni ai lui Mihai Viteazul. În anul 1600, Baba Novac este trimis de Mihai în Banat, în părţile Lipovei, unde este victorios în mai multe lupte. Apoi îl însoţeşte în Moldova, unde Mihai îi încredinţase urmărirea lui Ieremia Movilă. Baba Novac ocupă teritoriul Moldovei şi instalează o garnizoană în oraşul Iaşi. În tot timpul campaniei, rapoartele comisarilor împăratului Rudolf al II-lea ni-l arată pe Baba Novac ca pe unul dintre cei mai apreciaţi ostaşi. Urmează cucerirea teritoriului pînă la Cameniţa şi Hotin. A luptat alături de Mihai Viteazul în lupta de la Mirăslău, apoi, în 9-19 septembrie 1600, în fruntea unui detaşament din apropiere de Ploieşti, la Năieni, reuşind să întârzie cu zece zile înaintarea polonezilor. Luptă apoi la Sărata, Năieni, pe 20 octombrie, la Bucov, pe Teleajen, ca la sfârşitul lunii noiembrie să se afle la Curtea de Argeş. În timp ce se afla cu o solie, Baba Novac a fost arestat de Dieta din Cluj (formată din aristocraţia maghiară) şi condamnat la moarte în Cluj.

La 5 februarie 1601, ora 10 a.m., Baba Novac a fost ars pe rug, după care trupul i-a fost tras în ţeapă şi expus în dreptul fortificaţiei oraşului. Baba Novac a fost arestat de Ştefan Csaky, unul dintre conducătorii grupării nobiliare care urmărea răsturnarea situaţiei politice din Transilvania. S-a păstrat şi consemnarea cheltuielilor făcute cu execuţia: “am dat ţiganilor pentru că au schingiuit, au torturat, au fript şi au tras în ţeapă pe Baba Novac şi pe preotul fl. 7 d. 50 s…t Am plătit pentru Baba Novac şi preotul, celor 2 călăi fl. 3. Am plătit lui Luca aciul (lemnarul), pentru că a cioplit ţeapa pentru Baba Novac fl. 2”. Execuţia a avut loc în prezenţa autorităţilor, nobililor şi a generalului mercenar Gy. Basta, care urmărise execuţia de la fereastra unei case din piaţa oraşului, punându-l apoi în ţeapă pe Drumul Feleacului, pe locul numit azi Piaţa Baba Novac.
La câteva zile după lupta de la Guruslău (3 august 1601), Mihai Viteazul se întoarce biruitor spre oraşul Cluj, care se supune imediat, parte dintre nobilii maghiari acoperindu-l cu linguşeli, parte fugind unde au văzut cu ochii. Aflând locul unde a fost tras în ţeapă, Mihai Viteazul pune un steag în amintirea bravului ostaş şi haiduc. În jurul moşiei dăruite lui Baba Novac de către Mihai Viteazul s-a dezvoltat cartierul craiovean Brazda lui Novac.

Crucea de pe Cetăţuie așteaptă de zece ani să fie readusă la forma gândită de proiectant

Monumentul Baba Novac nu este singurul care a fost ţinta unor astfel de acţiuni provocatoare. În 2012, Crucea de pe Cetăţuie, ridicată după Revoluţie în memoria eroilor Revoluţiei de la 1848-1849, a fost vandalizată în acelaşi mod. Persoane necunoscute au luat cele trei plăci montate pe soclu şi pe care erau trecuţi eroi din timpul revoluţiei de la 1848-1849.

Plăcile erau din bronz şi avea fiecare în jur de un metru pătrat şi jumătate. Pe una era scris următorul text: „Prin grija episcopului greco-catolic IULIU HOSSU şi a ministrului VALER POP pe acest loc a fost ridicată între 1936-1937 o cruce din lemn de stejar. Această mândrie turistică a Clujului a fost dinamitată în 1948 din dispoziţia comuniştilor care îşi începeau dominaţia asupra ţării. Actuala Sfântă Cruce, înălţată din iniţiativa domnului doctor FRANCISC ŢĂRANU, este o vindecare a rănilor suferite de oraşul nostru în urmă cu o jumătate de secol. Investitor PRIMĂRIA MUNICIPIULUI CLUJ-NAPOCA. Proiectant arhitect Virgil Salvanu. Executant SCC Transilvania SA, Grup 4 Instalaţii, SC Fortpres CUG SA, SC Tehnofrig SA. Perioada de execuţie 1993- 1997. Pe o altă placă erau menţionaţi câţiva eroi din timpul lui Avram Iancu, respectiv: Alexandru Bătrâneanu, prefectul Clujului; Vasile Simonis, subprefectul Clujului; Vasile Turcu, tribun. De asemenea, pe o latură a soclului era amplasată o placă pe care era menţionat cărturarul sas Ştefan Ludwig Roth, un apărător al limbii române.

Deşi au trecut zece ani de la actul de vandalism, municipalitatea clujeană nu a făcut niciun demers pentru a aduce monumentul la forma gândită de regretatul arhitect Virgil Salvanu.

Crucea de pe Cetăţuie, proiectată de către arh. Virgil Salvanu, a fost înălţată în perioada 1994-1997 şi are o înălţime de aproape 30 m, iar greutatea monumentului este de 60 tone. La realizarea monumentului au participat mari firme clujene. La 1 Decembrie 1997, Monumentul Eroilor Neamului de pe Cetăţuie a fost dezvelit şi sfinţit de către I.P.S. Bartolomeu Anania şi I.P.S. George Guţiu.

Mai multe monumente și statui din Cluj-Napoca așteaptă să fie restaurate

Mai multe ansambluri de monumente și statui din municipiul Cluj-Napoca au nevoie urgentă de lucrări de restaurare și conservare, aflîndu-se într-o stare de degradare destul de avansată. Unul dintre factorii care au afectat aceste edificii a fost absenţa unei strategii unitare de restaurare la nivelul municipalității.

Printre edificiile afectate se numără bustul lui Liviu Rebreanu din Parcul Central „Simion Bărnuțiu”. Un alt monument afectat este cel al lui Octavian Goga.

Cosmin PURIȘ