Spațiu expozițional dedicat Martirilor, în Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu

Eparhia Greco-Catolică de Cluj-Gherla își sărbătorește duminică, 27 noiembrie 2022, ziua de naștere. Cu această ocazie, începând cu ora 10:00, Preasfinția Sa Claudiu, Episcopul eparhial, va celebra Sfânta Liturghie Arhierească în capela „Sfântul Iosif” a Catedralei Martirilor și Mărturisitorilor sec. al XX-lea din Piața Cipariu.

Celebrarea va fi urmată de binecuvântarea holului în care este prezentată istoria în imagini a Bisericii Române Unite, în particular a Eparhiei de Cluj-Gherla, având în centru prețioasa amintire a martirilor și mărturisitorilor (cărora le va fi dedicat un Altar).

Prima ediție a Expoziției foto-documentare „Eparhia de Cluj-Gherla, un drum de 150 de ani de istorie”, a fost realizată în anul 2003, de către Preasfinția Sa Florentin, Ierarhul de vie amintire. O nouă ediție a acestei expoziții s-a realizat în anul 2017, la împlinirea a 155 de ani de la întemeierea eparhiei, căreia i-a urmat actuala ediție,

În holul încăpător al catedralei, pr. Mircea Marțian, protopop de Cluj 1 și un grup de inimoși enoriași și voluntari au amenajat un mic muzeu și, totodată, un spațiu de rugăciune dedicat episcopilor martiri și tuturor martirilor și mărturisitorilor Bisericii.

În perspectiva evenimentului ce va fi celebrat în Piața Cipariu, preoții, persoanele consacrate, credincioșii Eparhiei de Cluj-Gherla sunt invitați să se unească în rugăciune de mulțumire pentru cei aproape 170 de ani de pelerinaj pământesc al atât de multor generații de credincioși ai acestei Biserici, toți parte a familiei Eparhiei de Cluj-Gherla. Va fi o sărbătoare a unui început – a întemeierii eparhiei, dar și a continuității ei pe drumul istoriei, a împlinirii propriului destin și, totodată, o sărbătorire a unei prețioase moșteniri spirituale.

Holul are în centru un spațiu de culoarea roșie, culoarea martiriului, dar, se află expuse și icoanele luminoase ale Fericiților martiri și mărturisitori, în stil bizantin, care oferă o perspectivă luminoasă, un motiv de bucurie pentru că, prin jertfa și martiriul lor, au intrat în gloria cerească, la dreapta lui Dumnezeu.

Prezentăm în câteva cuvinte date despre expoziții, despre modul în care a fost gândită, din discursul de la inaugurare rostit în anul 2003 de către Episcopul Florentin Crihălmeanu:

„Pentru realizarea expoziției am stabilit câteva etape mari. Au fost cinci perioade de timp pe care ne-am propus să le parcurgem. Mai întâi, perioada 1700 – 1853, pentru a avea o premisă de discuție, apoi perioada 1853 – 1930 – perioada marilor schimbări în Eparhia noastră, perioada 1930 – 1948 – perioada de înflorire a Eparhiei, 1948 – 1989 – perioada catacombelor, 1989 – 2003 – perioada de refacere a structurilor și intrare în circuitul catolic internațional.

Fiecare panou are o tematică specifică. Am stabilit o cronologie a evenimentelor mai importante ale Bisericii din etapele pe care le-am amintit. Mai apoi, am consultat persoane specializate care ne-au putut furniza documente din Arhivele Secrete Vaticane și  din Arhivele „De propaganda Fide” de la Roma. De asemenea, am folosit documente de la Biblioteca Centrală Universitară, de la Arhivele Naționale de Stat din Cluj și Alba. Mulțumesc, de asemenea, ajutorului protopopilor și credincioșilor care au răspuns solicitării de a trimite fotografii și materiale documentare pentru această expoziție.

În continuare, am centralizat materialele obținute pe perioadele amintite. Am reușit să găsim  materiale remarcabile printr-o selecție de calitate și le-am așezat după tematică.

Apoi a început dificila muncă de refacere a parcursului istoric prin consultarea unor cărți în domeniu și a unor persoane. Documentul «Ecclesiam Christi» deja a apărut în Expoziția d-lui prof. Dimitriu-Snagov «Monumentae Romania – Vaticana». De asemenea, documentul «Constituția apostolică – Sollemni conventione», din 1930, care vorbește despre rearondarea diecezelor latine și a eparhiilor greco-catolice. Sunt multe fotografii ale pontifilor romani, ale împăraților, nunților apostolici și fotografii care sunt mai puțin cunoscute (…).

Aș dori ca expoziția să fie pentru toți dar mai ales pentru tineri, un imbold și o rugăciune, să continue munca pe care, nu noi, ci înaintașii noștri au început-o și prin aceasta să putem realiza continuitatea care a stat la suflet Cardinalului nostru Iuliu Hossu”.

Preasfinția Sa Florentin a citat cuvintele cu care Cardinalul Iuliu Hossu își încheia Cartea Memoriilor: „Las această moștenire a dragostei mele urmașilor lor, cler și popor, să le fie de mângâiere și îndemn de înălțare, prin tot ce Domnul s-a milostivit a săvârși prin nevrednicii robii săi până la moarte. Rodească îmbelșugat sămânța aruncată în brazdă adâncă spre mărirea lui Dumnezeu, Preabunul Părinte, și spre înflorirea Bisericii renăscute în durerile marei încercări. Tălmăcește-le, Preasfințite și Preaiubite frate, cuvintele dragostei sufletului meu, și mai mult decât slabele mele cuvinte, tălmăcește-le sufletul dragostei mele pentru ei toți. (…)

Preamăriți pe Domnul, Preasfințite Frate și preaiubiți frați preoți și fii credincioși, urmași ai părinților voștri, preamăriți-L cu faptele vieții voastre, închinate întru desăvârșirea reînălțării Bisericii scumpe sufletului nostru, cu al Domnului ajutor, care nu va lipsi nicicând celor credincioși Lui”.

V.S.