SOS traficul de droguri în județul Cluj. Mii de dosare penale

Traficul de droguri continuă să lovească tot mai tare judeţul Cluj. În ciuda măsurilor dispuse în judeţ, acest flagel se menţine la cote alarmante. Din nefericire, însă, printre victimele consumului de droguri sunt tot mai mulţi minori. Potrivit bilanţului  Serviciului Teritorial Cluj al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism, anul trecut, procurorii din cadrul acestei structuri au avut în lucru peste 2000 de dosare cu infracțiuni legate de consum şi trafic ilicit de droguri. Din analiza prezentată de procurori reiese că această categorie de infracţiuni se situează la nivelul DIICOT Cluj pe primul loc ca număr de cauze, respectiv 74,98% din totalul cauzelor.

Conform analizei activităţii DIICOT Cluj, în 2022, procurorii au avut de soluţionat 2088 de dosare în care au fost implicaţi traficanţi şi deţinători de droguri.

În total, pe parcursul anului trecut, procurorii DIICOT Cluj au avut de soluționat 2.774 cauze, din care 1.358 nou înregistrate în perioada de referință, față de 2.216 cauze în 2021, din care 1.193 nou înregistrate în 2021. Se constată astfel că în 2022 cauzele de soluționat au înregistrat o creștere cu 25,18 % și o creștere cu 13,83% privind cauze nou înregistrate față de anul 2021.

„Din numărul cauzelor de soluționat ponderea cea mai însemnată au avut-o cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de droguri (74,98% – 2.088 cauze din 2.774 cauze), urmată de cauzele având ca obiect infracțiunile de criminalitate informatică (18,09% – 502 cauze din 2.774 cauze) și de cauzele având ca obiect infracțiunile de trafic de persoane (2,41% – 67 cauze din 2.774 cauze). În cadrul serviciului, în 2022 au efectuat activitate de urmărire penală, în medie, 14 procurori, rezultând astfel o medie a dosarelor de soluționat de 198 cauze/procuror față de 148 cauze/procuror în 2021. În ceea ce privește situația cauzelor soluționate, în cursul anului 2022 au fost soluționate 1.187 cauze față de 800 cauze în cursul anului 2021, respectiv un plus de 387 cauze, reprezentând o creştere cu 48,38% față de anul 2021”, se arată în analiza DIICOT Cluj.

Peste 100 de arestați

În 2022, prin rechizitoriu și acorduri de recunoaștere a vinovăției au fost soluționate un număr de 130 cauze față de 149 cauze în anul 2021 (scădere cu 12,75%), cu 250 inculpați trimiși în judecată, față de 276 inculpați trimiși în judecată în 2021 (scădere cu 9,42%) dintre care 111 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată față de 110 inculpați arestați preventiv în anul 2021 (creștere cu 0,90%). Ponderea rechizitoriilor și acordurilor de recunoaștere a vinovăției din totalul soluțiilor dispuse pe fond în 2022 este de 12,77% (130 din 1.018) față de anul 2021 când a fost de 23,17% (149 din 643) – scădere de 10,4%. Valoarea totală a bunurilor indisponibilizate prin măsuri asiguratorii în dosarele soluționate pe fond în cursul anului 2022, la nivelul serviciului a fost de 122.046.364 lei, comparativ cu anul 2021, când valoarea acestora a fost de 994.521 lei.

În cauzele în care procurorii din cadrul Serviciului Teritorial Cluj au întocmit rechizitorii, prin care au fost investite instanțele de judecată din județele Cluj, Bistriţa-Năsăud, Sălaj și Maramureş, în anul 2022 au fost pronunțate hotărâri definitive de condamnare într-un număr de 120 cauze privind un număr de 213 inculpați condamnați (hotărâri definitive într-un număr de 132 cauze privind un număr de 227 inculpați condamnați în anul 2021). În cursul anului 2022 instanțele de judecată au infirmat un număr de 2 soluții dispuse de procuror (la BT Maramureș ), față de anul 2021 când a fost infirmată 1 soluție (la BT Bistrița – Năsăud ) (creștere cu 100%). De asemenea, în aceeași perioadă, procurorul șef al serviciului și cei 3 procurori șefi ai birourilor arondate nu au infirmat nicio soluție dispusă de procurori.

Piață de droguri de 30 de miliarde de dolari

Procurorii atrag atențai că piața drogurilor reprezintă o sursă majoră de venit pentru grupările de criminalitate organizată care acționează pe teritoriul României și pe întreaga regiune a UE, anumite studii atestând o valoare de circa 30 miliarde euro pe an la nivelul uniunii. „Adeseori, aceste resurse financiare sunt utilizate pentru creșterea eficienței activității infracționale, din perspectiva amplorii acesteia, a măsurilor de prevedere și a capacității de tranzacționare a unor cantități din ce în ce mai mari de droguri, a distribuirii acestora pe piețe tot mai extinse de droguri și a perfecționării constante a structurii organizatorice a grupării criminale. În egală măsură, inserția produsului infracțional generează o perturbare severă a normelor concurențiale, afectează dezvoltarea sănătoasă a unor relații comerciale oneste, împietând, finalmente, dezvoltarea economiilor, dar reprezintă și cea mai importantă sursă de finanțare a terorismului. De asemenea, în ceea ce privește consumul de droguri, deosebit de alterarea sănătății publice, deviații comportamentale generate de creșterea gradului de anxietate și dificultățile de integrare socială și de grup, consumatorul de droguri rămâne în cele mai multe cazuri cu un potențial ridicat de comitere de acte antisociale pentru obținerea resurselor financiare necesare achiziționării drogurilor, spectrul infracțional utilizat fiind extrem de larg, de la infracțiuni contra patrimoniului la infracțiuni de violență sau alte forme de infracționalitate, inclusiv crima organizată, acceptând uneori ca pentru a primi doza zilnică de droguri să activeze în cadrul unui grup infracțional organizat”, spun anchetatorii.

Cel mai consumat drog în România

Din datele prezentate reiese o creșterea a numărului de consumatori, în special, de cannabis, care rămâne și în România drogul cel mai frecvent consumat, dar și de noi substanțe susceptibile de a avea efecte psihoactive. „Datele obținute din activitatea de urmărire penală relevă o creștere a consumului în rândul tinerilor, existând consumatori chiar și în rândul elevilor de gimnaziu; pe zona substanțelor susceptibile de a avea efecte psihoactive a existat o diversificare constantă a produselor traficate (spre exemplu 3-MMC, 3-CMC, alpha PHIP)”, atrag atenția procurorii.

Din analiza activității DIICOT mai reiese că în cursul anului 2022 au existat încercări de constituire pe teritoriul național a unor ateliere de tip manufactură pentru realizarea, prin utilizarea unei prese mecanice, a comprimatelor de amfetamină și metamfetamină, precum și, cu ajutorul unor specialiști columbieni, pentru recompunerea pe baza unor procedee fizico-chimice a cristalelor de cocaină, disociată în prealabil în componente care pot fi disimulate mai facil. „Anchetele realizate pe aceste segmente de criminalitate au fost desfășurate cu promptitudine, fermitate și profesionalism, astfel că s-a reușit monitorizarea în timp real a respectivelor activități infracționale și obținerea probelor necesare pentru documentarea completă a faptelor și stabilirea vinovăției persoanelor implicate; deosebit de aceste cazuri cu caracter izolat, datele pe care le deținem atestă faptul că singurul drog produs pe teritoriul național rămâne cannabisul, fiind vorba atât de culturi indoor, cât și outdoor”, explică anchetatorii.

Tot anul trecut s-a constatat o creștere semnificativă a comenzilor online de droguri și substanțe psihoactive de la furnizori din state aflate în zona de vest a Europei, efectuarea plății prin criptomonede și utilizarea firmelor de coletărie (a căror activitate este reglementată deficitar) pentru introducerea drogurilor în țară.

C.P.