Soluții pentru „Stabilitatea economiei României”

Reprezentanți ai statului și ai mediului de afaceri clujean s-au reunit joi pentru a analiza situația economică a țării și perspectivele pe termen mediu, în contextul economic global și geopolitic regional. Dezbaterea cu titlul „Stabilitatea economiei României – prezent și viitor” a fost organizată de deputatul USR de Cluj Viorel Băltărețu și a avut ca scop identificarea soluțiilor care să asigure stabilitatea economică a României.

Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a prezentat strategiile pentru menținerea unui mediu concurențial echilibrat în economie, arătând că performanța companiilor românești este foarte inegală. “Avem companii performante, care au productivitate bună, care exportă, dar avem companii mai leneșe, care stagnează, nu au productivitate bună a muncii, nu sunt profitabile, nu se dezvoltă. Pentru acele zone din economie, soluția e concurența. Din păcate, există rezistență în unele sectoare”, a spus Chirițoiu.

La rândul său, Cristian Popa, membru în Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României și fost Director de Investiții al celui mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a oferit o imagine detaliată a tabloului macro-economic românesc și a provocărilor actuale și prognozate ale inflației.

“Pare că lupta va fi lungă cu inflația. E total prematur să vorbim de reduceri ale dobânzii. Am intrat cu un deficit fiscal mare în pandemie, am ieșit cu el la fel de mare. România e singura țară în procedura de deficit excesiv. Ne vulnerabilizează, pentru că suntem dependenți de împrumuturi. E nevoie de ambele politici pentru a reduce inflația: și politică monetară, și politică fiscală… Încă nu vedem recesiunea, dar vedem semne de încetinire: volumul de bunuri vândute a înregistrat o scădere, creșterea economică pe trimestrul 1 nu a fost cea așteptată… Prognozăm ca, la finalul următoarelor 24 de luni, inflația să coboare la 3.9% (inflația tuturor bunurilor), respectiv la 4.2% inflația de bază”, a spus Popa.

Antreprenorul clujean Dan Pitic a încercat să surprindă relația mediului de afaceri cu statul. “Statul este un S.A. cu 20 de milioane de acționari, care își aleg președintele și un Consiliu de Administrație, care numesc un CEO, care-și alege, la rândul lui, directorii. Aceștia conduc România S.A., iar noi suntem acționari și clienți. Fac un apel către antreprenori: suntem micul motor, dar dens, al economiei românești. Avem calificarea să spunem ce nu merge bine. Mi-aș dori mai mult curaj în a ne exprima, în a avea pretenții, în a cere, a monitoriza, a fi activi”, a spus omul de afaceri clujean.

Organizatorul dezbaterii, deputatul Viorel Băltărețu a făcut o prezentare a riscurilor sistemice, cât și oportunitățile, precizând că mediul de afaceri este segmentul care simte cel mai puternic evoluțiile economice. „La capitolul vulnerabilități, a inclus date despre: inflația crescută (13.8 în medie în 2022); ținta de deficit asumată, de 4.4% din PIB, aproape imposibil de atins; creșterea economică prognozată de 2.5% pentru 2023, cu mici șanse să fie atinsă în mod real; cheltuielile bugetare în creștere cu 8.5% față de perioada similară a lui 2022; cheltuielile cu asistenţa socială în creştere cu 9,7%, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent; o datorie publică care a depășit 50% din PIB, cu rate ale dobânzii relativ mari, în primul rând ca o consecinţă a riscului de ţară ridicat.

“Există, totuși, instrumente pentru a susține creșterea economică și pentru a ameliora inflația și parametrii care prezintă risc crescut: instrumente europene, PNRR, programe operaționale. Dar banii europeni nu vin pur și simplu! Trebuie să facem proiecte, iar guvernul trebuie să implementeze măsurile și modalitățile de finanțare. Trebuie să ne mișcăm repede!”, a arătat deputatul.

De asemenea, fostul antreprenor a tras un semnal de alarmă: “Mediul de afaceri e segmentul care simte cel mai puternic evoluțiile economice. Numărul insolvențelor a crescut, există sectoare ce înregistrează scăderi ale volumului de afaceri. Este deja o problemă cronică lipsa de reciprocitate în relația mediului de afaceri cu statul. Antreprenorii simt că nu sunt sprijiniți, ci doar folosiți ca surse de venit la buget”.