Societăţile scandinave – cele mai unite, cele din Europa de Sud şi de Est – cele mai dezbinate

Novîe Izvestia

Danemarca ocupă an de an locuri de frunte în diferite topuri care includ numeroase state ale lumii şi care se referă la diferite aspecte ale vieţii sociale. Astfel, danezii sînt cei mai fericiţi oameni din lume, dar şi cei mai “echitabili”, în această ţară se înregistrează cea mai ridicată calitate a vieţii şi tot aici se întrunesc cele mai bune condiţii pentru creşterea copiilor. La aceste numeroase titluri ale patriei lui Hamlet s-a adăugat recent încă unul: societatea daneză este declarată cea mai unită din lumea occidentală.

În acest nou clasament, Danemarca este urmată îndeaproape de vecinele sale nord-europene Suedia, Norvegia şi Finlanda, după care la distanţă ceva mai mare vin Australia, Canada, Noua Zeelandă şi SUA. La acest capitol legat de solidaritate şi unitate, cel mai rău stă Europa de Sud şi de Est. Studiul a fost realizat de sociologi germani de la Fondul Bertelsmann, pe care îi interesa modul în care globalizarea şi imigraţia au influenţat stabilitatea în 34 de ţări occidentale.

Principala concluzie a cercetătorilor este aceea că “frontierele transparente” şi afluxurile de imigranţi nu diluează statele naţionale. Pericolul rezidă în inechitatea evidentă dintre locuitori, nivelul scăzut de trai şi neîncrederea în instituţiile de stat, toate acestea fiind probleme specifice ţărilor din Europa de Sud şi de Est.

Nord-europenii au reuşit să creeze state ale prosperităţii naţionale, care repartizează în mod echitabil resursele între toţi reprezentanţii populaţiei şi creează pentru toţi locuitorii posibilităţi egale, se spune în studiul realizat de Fondul Bertelsmann. De asemenea, aceste ţări se remarcă prin calitatea extrem de ridicată a activităţii desfăşurate de organismele puterii. Acestea sînt principalele cauze ale solidarităţii societăţilor scandinave.

O altă trăsătură distinctivă a Danemarcei şi vecinelor sale scandinave, trăsătură care preîntîmpină apariţia de tensiuni sociale, o constituie nivelul ridicat de libertăţi democratice, posibilitatea fiecărui cetăţean de a-şi exprima opinia, fără a se teme de represalii.

Toţi reprezentanţii partidelor parlamentare din Danemarca au primit cu satisfacţie “complimentul” din Germania, reiterîndu-şi hotărîrea de a întări şi dezvolta societatea posibilităţilor egale. “În Danemarca nu există o prăpastie între cei mai bogaţi şi cei mai săraci, relaţiile dintre oameni la locul de muncă sînt unele democratice, nu există ierarhie, ca în alte state. În acelaşi timp, societatea are o atitudine pozitivă faţă de succesul unor membri separaţi ai săi, considerînd aceasta un lucru bun pentru toţi”.

O singură concluzie a cercetătorilor germani a stîrnit scepticism în Danemarca: cea care se referă la imigraţie. Astfel, sociologii au conchis să imigraţia are o influenţă pozitivă, chiar dacă modestă, asupra societăţii, consolidînd-o. În Danemarca dezbaterile despre islamizarea lentă a ţării, cauzată de afluxurile de refugiaţi, sînt unele dintre cele mai furtunoase. Reprezentanţi ai mai multor partide parlamentare şi-au exprimat deja dubiile în legătură cu corectitudinea concluziilor experţilor de la Fondul Bertelsmann.

“Bunăstarea economică consolidează într-adevăr societatea noastră, însă în ceea ce priveşte imigraţia – am dubii”, a declarat vicepreşedintele Partidului Popular Danez, Soren Espersen. Acesta este convins că orice danez vede în islamism o ameninţare la adresa unităţii ţării.

Danezii sînt indignaţi nu de islam şi de cei care îmbrăţişează această religie, ci de tendinţa belicoasă a multora dintre imigranţii originari din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord de a-i impune societăţii daneze normele sale.

În ultimii ani, Danemarca a fost zguduită de mai multe scandaluri legate de islamişti radicali, cetăţeni danezi la prima sau a doua generaţie. După publicarea de cotidianul Jyllands Posten, în 2005, a unor caricaturi care-l reprezentau pe profetul Mahomed, pe adresa publicaţiei au început să vină numeroase ameninţări din partea musulmanilor ofensaţi, iar autorii imaginilor satirice au devenit ţinte ale unor atacuri.

Ţara a fost zguduită şi de evenimente de anvergură mai mică, dar care au fost interpretate de asemenea ca o ofensivă a “străinilor” adusă valorilor tradiţionale daneze. În urmă cu doi ani, într-unul dintre micile oraşe ale Danemarcei, administraţia unui bloc ai cărui locuitori erau în mare parte musulmani a refuzat să aloce bani pentru înălţarea unui pom de Crăciun în curte.

De asemenea, cu un an în urmă, un nou val de tensiuni a marcat societatea daneză: un tînăr musulman care făcea studii de bucătar a refuzat să respecte regulile şcolii sale, potrivit cărora toţi elevii trebuie să ştie să gătească bucate din carne de porc, tradiţionale în Danemarca. Şi în acest caz, ca în toate cele precedente, problema a ajuns pînă la nivelul guvernului şi parlamentului, care au considerat că mărul discordiei afectează întreaga societate daneză.

Este adevărat totuşi că cercetătorii germani care i-au atribuit Danemarcei laurii de învingător în competiţia internaţională privind unitatea naţională au subliniat influenţa pozitivă a “imigraţiei laice”, precizînd în raportul lor că promotorii activi ai oricărei religii, fie că este vorba de islam sau creştinism, destabilizează societatea, încercînd să-i impună propriile valori.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.