Situaţia din ţările BRICS a luat o turnură nefericită

În ultimii trei ani, înţelepciunea convenţională a împărţit economiile majore ale lumii în două grupuri de bază – ţările BRICS (Brazilia, Rusia, India şi China şi după anumite estimări şi Africa de Sud) şi ţările “bolnave”. Dacă SUA şi Uniunea Europeană erau considerate bolnavii care se luptau cu o rata ridicată a şomajului, cu o creştere economică redusă şi cu datorii înfricoşătoare, prin contrast, ţările BRICS
s-au dovedit cu mult mai dinamice, iar investitorii, oamenii de afaceri şi politicienii occidentali au făcut pelerinaje regulate în aceste ţări, pentru a privi spre viitor.

În prezent, se întîmplă însă un lucru ciudat. Ţările BRICS au probleme, iar natura acestora diferă de la ţară la ţară. Există însă şi unele dificultăţi comune. În primul rînd, în pofida discuţiilor despre “decuplarea” de economiile occidentale, toate ţările BRICS sînt afectate de aceste economii vulnerabile. În al doilea rînd, toate cele cinci naţiuni sînt de părere că corupţia endemică le erodează încrederea în sistemele lor politice şi le impune o taxă asupra economiilor.

China rămîne “tătucul” puterilor în ascensiune, fiind a doua economie ca mărime din lume – şi de departe ţara BRICS aflată încă în creşterea cea mai rapidă. Şi cu toate acestea, China se simte în prezent mai nesigură pe viitorul său economic şi politic decît în mulţi alţi ani. Pentru generaţia trecută, răspunsul Chinei la incertitudinile politice a fost mereu acelaşi – creşterea economică rapidă. Cu toate acestea, în 2012, pentru prima dată de la începutul secolului, China va creşte economic mai puţin decît cu cifra totemică de 8% pe an. Din anumite puncte de vedere, acest lucru este firesc, chiar de dorit, reflectînd faptul că forţa de muncă din China nu mai este într-o creştere atît de rapidă. Dar încetinirea creşterii economice reflectă, de asemenea, şi o scădere a cererii în Europa. Salariile din fabricile din China sînt, de asemenea, în creştere rapidă – o veste bună pentru lucrători, dar proastă pentru competitivitatea Chinei.

O Chină în încetinire economică are efecte secundare pentru celelalte ţări din BRICS – de vreme ce în prezent China este cel mai mare partener comercial pentru Brazilia, India şi Africa de Sud. Creşterea economică a Braziliei s-a diminuat deosebit de rapid. După o creştere economică de 7,5% la sută în 2010, în 2011 Rio de Janeiro a fost desemnat gazda Jocurilor Olimpice din 2016. În acest an, economia Braziliei va creşte, probabil, cu mai puţin de 2%.

În ceea ce priveşte India, creşterea economică, care a depăşit 9 procente înainte de criza financiară, este acum la doar peste 5 procente. Pe parcursul verii, ţării i-au fost amintite slăbiciunile atunci cînd o pană de curent a afectat 600 de milioane de oameni. Sistemul politic pare paralizat, iar procesul de reformă economică a stagnat. Un număr de anunţuri recente au dat speranţă că reformele ar putea reporni, însă încrederea exuberantă de acum cîţiva ani a dispărut în mare parte.

Rusia, de asemenea, este în pericol. Revenirea lui Vladimir Putin la Kremlin a provocat proteste în masă la Moscova. Totodată, revoluţia gazului de şist în SUA este potenţial dezastruoasă pentru Rusia, deoarece scade preţul mondial al gazului. Banca centrală a Rusiei prezice că ţara va avea un deficit de cont curent pînă în 2015. Cei doi piloni ai sistemului Putin – o clasă de mijloc supusă şi banii din petrol şi din gaze naturale – par nesiguri.