Sistemul antigrindină de la Cluj a rămas în „nori”

Guvernul a aprobat în această primăvară alocarea de fonduri pentru achiziția unui sistem antigrindină și în județul Cluj. Numai că proiectul bate pasul pe loc din cauză că nu s-a găsit terenul pe care să fie amplasat acest sistem.

Punctul de lansare ar urma să fie amplasat în zona Turda – Câmpia Turzii pentru a asigura protejarea întregii zone. În ceea ce privește zona Gherla – Dej, acestea vor beneficia de protecția furnizată de viitoarele platformele antigrindină din județul Bistrița.

Până acum însă nu s-a reușit identificarea terenului pe care să fie amplasat sistemul antigrindină pentru zona Câmpia Turzii-Turda.

Într-un răspuns la o interpelare a unui parlamentar clujean, MInisterul Agriculturii și Dezvoltării Rurale arată că pentru realizarea acestei investiții este nevoie de mai multe etape printre care elaborarea studiului de fezabilitate, proiectare, lucrări de construcții montaj, dotarea cu echipamente și apoi obținerea de avize. Din documentul transmis de MADR reiese că pentru elaborarea studiului de fezabilitate e nevoie de înființarea unui Grup de Copmbatere la Cluj, precizându-se că implicarea autorităților locale în acest proiect este esențială.

„Urmează identificarea terenurilor pentru Construirea punctelor de lansare și mai multe acțiuni printre care dezmembrarea terenului, obținere de carte funciară și adoptarea unei hotărâri de consiliul local.

Sistemul Naţional Antigrindină şi de Creştere a Precipitaţiilor funcţionează fără întrerupere din anul 2004. De la an la an, prin extinderea Sistemului au sporit capacităţile operaţionale de protecţie a culturilor agricole, a bunurilor publice şi private, a infrastructurii edilitare şi a comunităţilor rurale, faţă de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. Protecţia împotriva grindinei, activă în prezent în bazinele viticole, pomicole, legumicole şi cerealiere din Muntenia, Moldova, Oltenia, Banat şi centrul Transilvaniei, este în curs de extindere în toate regiunile ţării, pentru a răspunde atât nevoilor prezente, cât mai ales provocărilor viitoare produse de schimbările climatice şi de perturbările în comerţul mondial cu alimente.

C.P.