Sînt mîndru că sînt român!

Domnule Victor Ponta, vorbiţi constant despre o „Mare Unire a românilor”. Ce înseamnă aceasta mai exact?
Marea Unirea înseamnă să dărîmăm zidurile care au fost construite între noi, zidurile între cei din Ardeal şi cei din Moldova, între cei din Muntenia şi cei din Banat, între cei de dreapta şi cei de stînga, între cei bogaţi şi cei săraci, între cei care lucrează la stat şi cei care lucrează în privat, între bătrîni şi tineri, pacienţi şi medici, profesori şi părinţii. S-au construit zece ani numai ziduri. Rolul Preşedintelui este acela de a-i trata pe toţi în mod egal, să le garanteze tuturor românilor accesul egal la drepturi, respect, siguranţă şi stabilitate. De aceea, îi chem pe oameni alături de mine, să dărîmăm toate aceste ziduri, să fim mîndri că sîntem români şi să facem din nou acea unire de care România are nevoie!

Credeţi că România de astăzi are nevoie de un astfel de proiect?
Cu siguranţă! România are nevoie de un stat modern, implicat activ în viaţa celor care au nevoie de sprijin, dar discret şi corect cu cei care au nevoie doar de reguli clare şi durabile, o Românie solidară în care avuţia este distribuită corect şi în care cetăţenii se ajută între ei. Acesta este sensul Marii Uniri pe care o propun, la 100 de ani de la momentul sublim din 1918.

Cum consideraţi că se poate realiza această „Mare Unire”?
Marea Unire a românilor poate începe odată cu alegerile prezidenţiale. Primul pas după 16 noiembrie este să oprim scandalul, să punem capăt stării de conflict din societatea noastră, să pacificăm România şi să orientăm toate resursele pe care le avem spre construcţie, spre dezvoltare, spre bunăstare, spre unitate. Este esenţial ca Preşedintele României să îşi asume rolul dat de Constituţie, transformarea sa într-un actor politic util societăţii şi instituţiilor publice şi transmiterea unei noi atitudini, bazate pe dialog, mîndrie şi ambiţie pentru România.

Ce veţi face în acest sens din postura de Preşedinte?
În aceşti ani, ca prim-ministru, am demonstrat că pot uni românii, că pot promova politici care să îi ajute atît pe cei mai defavorizaţi (pensionarii, tinerii absolvenţi, locuitorii satelor, cei în vîrstă, cei bolnavi), cît şi pe cei mai competitivi şi performanţi români, din cele mai dinamice componente ale economiei.

Ca preşedinte, obiectivul şi angajamentul meu central este ca fiecare român să se bucure, treptat, de efectele pozitive ale rezultatelor guvernării în propriul nivel de trai – fiecare să se bucure cu adevărat de viaţa acasă, în România. Certitudinea pe care o ofer eu românilor este stabilitatea, reclădirea ţării, munca asiduă şi siguranţa, după un deceniu de ceartă şi scandal. Adică exact acele condiţii necesare pentru a realiza, după 100 de ani, Marea Unire a românilor într-o ţară puternică, în care se poate trăi, în sfîrşit, mai bine.

Vorbiţi adesea despre „schimbarea pînă la capăt”. Ce înseamnă această schimbare?
România are o şansă extraordinară de schimbare adevărată, profundă şi completă a tot ceea ce a fost rău şi ne-a despărţit în aceşti zece ani. Schimbarea înseamnă un alt mod de a face politică, de la nivelul primarului de comună, pînă la cel de oraş, la consilierul judeţean, la parlamentari şi miniştri. Această schimbare se poate face de la cel mai mic nivel pînă la vîrf.

Schimbarea o facem pentru că avem nevoie de ea, nu pentru că aşa vor unii sau alţii, care nu au legătură cu realităţile de zi cu zi. Schimbarea nu este un scop în sine. Ea trebuie să aducă bună guvernare, eficienţă economică, echitate socială, prosperitate pentru cît mai mulţi şi protecţie celor care au nevoie de sprijinul celorlalţi.

Şi credeţi că aţi putea aduce această schimbare din postura de preşedinte?
Nu doar că pot, ci este datoria mea. Avem datoria faţă de ţară ca următorul preşedinte să nu reprezinte, de fapt, o continuare a modului în care s-au făcut lucrurile pînă acum, practic un al treilea mandat al lui Traian Băsescu. La doi ani după ce 7,4 milioane de români au mers la vot şi au spus că dorinţa lor este de a opri regimul Băsescu, putem, în sfîrşit, să facem această schimbare pînă la capăt şi putem să facem dreptate pentru cei care au fost nedreptăţiţi. Putem pune astfel capăt unei perioade de 25 de ani de tranziţie şi ne putem asigura că despre nicio generaţie viitoare nu se va mai spune că a fost una „de sacrificiu”.

De ce duceţi o luptă împotriva politicienilor apropiaţi de preşedintele Traian Băsescu?
Există candidaţi la alegerile prezidenţiale care spun că nu trebuie schimbat nimic din ce s-a făcut în ultimii zece ani, că trebuie să continue ceea ce a făcut Traian Băsescu, că nu trebuie să fim uniţi, ci să luptăm în continuare, românii împotriva românilor.

Eu, dimpotrivă, cred că rolul preşedintelui nu este de a lupta cu Guvernul, cu Parlamentul, cu Justiţia sau cu românii, ci rolul său este acela de a-i uni pe aceştia, de a-i pune împreună să lucreze pentru ţară.

Şi care este diferenţa dintre oamenii „regimului Băsescu” şi dumneavoastră?
Există o diferenţă esenţială: ei dezbină, eu vreau să unesc! Noi ne-am ţinut de cuvînt şi am reparat nedreptăţile din trecut, am dat înapoi pensiile şi salariile pe care Traian Băsescu le-a tăiat împreună cu oamenii săi din PDL, am redeschis spitalele închise de ei, am reuşit să repornim lucrările de finalizare a sute de şcoli, am investit în sănătate şi în educaţie.

Regimul Băsescu a crescut TVA-ul şi taxele, noi le-am scăzut şi am dovedit că putem să guvernăm pentru o economie competitivă şi performantă. În 2013 a avut una dintre cele mai mari creşteri economice din Europa, iar mari companii internaţionale cred că România este ţara de viitor a regiunii, investesc mai mult şi creează locuri de muncă. Mai mult, în agricultură, ţara noastră a reuşit pentru prima dată să producă mai mult decît are nevoie, a exportat mai multe alimente decît a importat, iar în domeniul energetic de doi ani şi jumătate facem paşi importanţă către obţinerea independenţei pentru România şi Republica Moldova.

Există puncte în care poate exista colaborare cu celelalte forţe politice sau candidaţi la prezidenţiale?
Cu siguranţă, există multe puncte în care poate exista colaborare instituţională. Sunt multe proiecte bune pentru ţară, care trebuie susţinute pentru binele românilor, dincolo de partizanatul politic. Reducerea cotei CAS este un astfel de proiect, care a fost un proiect al Dreptei, pe care l-am realizat noi, cei din actualul Guvern. Dar, totodată, cred că România nu poate să continue acest ciclu în care noi facem lucruri bune, vin ei şi le opresc sau le taie.

Ce vă diferenţiază pe dumneavoastră faţă de ceilalţi candidaţi la prezidenţiale?
Eu, spre deosebire de ei, sînt mîndru că sînt român şi vreau să fac tot ce-mi stă în putere pentru ca România să fie un stat puternic, cu o economie care creşte, cu o industrie dezvoltată, un sistem de sănătate modern şi o educaţie europeană pentru copiii noştri. Chiar cred în viitorul acestei ţări!

Domnule Ponta, care este relaţia dumneavoastră cu România?
Iubesc România! M-am născut în această ţară, aici am crescut, aici este familia mea, aici sînt prietenii mei şi toţi cei pe care îi cunosc. În România m-au educat profesori cărora o să le fiu recunoscător toată viaţa, şi nu-mi imaginez o viaţă în altă parte decît în această ţară.

Aţi afirmat de-a lungul timpului că politica externă a României este foarte importantă. Ce rol aţi avut în ultimii ani pentru imaginea externă a României?
Cred că a fost un rol pozitiv, iar faptul că România a primit unul dintre cele mai importante portofolii în Comisia Europeană, cel de Politică Regională, cred că susţine această afirmaţie. Pe parcursul mandatului de premier, am întreprins vizite oficiale în zeci de ţări – în statele noastre vecine, în cele din vestul Europei, în SUA, în Turcia, în Israel, în statele asiatice, în China. Am reprezentat România în faţa unora dintre cei mai importanţi lideri politici ai lumii şi am încercat tot timpul să arăt că România este o ţară demnă şi o ţară care merită să fie respectată. Ţara noastră are nevoie de lideri care să o reprezinte cu mîndrie, care să pună pe primul loc interesul naţional, nu pe cel personal.

În ultimii doi ani şi jumătate, m-am dedicat activităţii guvernamentale şi am încercat, alături de o echipă tînără, compusă din oameni competenţi, să facem lucruri bune pentru imaginea ţării pe plan extern. În cadrul vizitelor în străinătate am vorbit despre rolul României ca un aliat puternic şi serios pentru NATO, pentru SUA, pentru Uniunea Europeană. Şi mă bucur că în toate ţările în care am fost sîntem respectaţi şi admiraţi. Atunci cînd străinii ne privesc cu ochi buni, cel mai tare mă supăr pe acei români care ne vorbesc de rău şi care se plîng de ţara lor. Pentru că eu cred cu tărie că, în următorii 10 ani, putem ajunge în Top 15 ţări europene cele mai competitive economic şi în Top 40 ţări din lume. Putem deveni „economia de top a Europei de Est” dacă vom continua creşterea economică cu o strategie care exclude austeritatea.

Republica Moldova ce loc ocupă pe această listă?
Un obiectiv fundamental al mandatului meu de preşedinte va fi cel de a face posibilă o cît mai rapidă integrare a Moldovei în Uniunea Europeană, pentru că toţi românii merită să trăiască împreună în Europa într-un climat de înţelegere, solidaritate şi unitate.

Am realizat, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, un pro european convins, proiecte concrete: gazoductul Iaşi-Ungheni, grădiniţele, teatrul din Chişinău, sprijinul pentru instituţii, pentru cultură, pentru tot ce care înseamnă identitatea naţională a României şi Moldovei. Aşadar, Republica Moldova este o prioritate pentru mine, pentru că este vorba despre fraţii noştri de peste Prut.