Simpozionul OPERA LUI PAVEL DAN ÎN LICEU

Încă nu s-au stins ecourile simpozionului cu tema de mai sus, care a avut loc, de curînd, la Beclean, Bistriţa şi Maieru, eveniment organizat de Societatea Scriitorilor din Bistriţa-Năsăud, Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Inspectoratul Şcolar Bistriţa-Năsăud şi Biblioteca Judeţeană „George Coşbuc” Bistriţa-Năsăud, cu participarea unor scriitori şi profesori de limba şi literatura română de la liceele din acest spaţiu geografic. Invitatul de onoare a fost distinsul profesor universitar şi scriitor clujean SERGIU PAVEL DAN, fiul marelui prozator, care, opinînd, la Beclean, pe tema amintită, a spus, printre altele:

DSC_0842 (2)“De ce opera lui Pavel Dan în liceu? Răspunsul nu e de găsit în altă parte decît în valoarea operei sale deloc diminuată, ba chiar crescîndă, în pofida succesiunii deceniilor şi a secolelor. Realitatea aceasta frapantă a fost de altfel prefigurată vizionar de fraza finală a articolului omagial publicat în Revista Fundaţiilor Regale din martie 1939 de strălucitul dramaturg, romancier şi memorialist Mihail Sebastian. Iat-o: «Nu ar fi de mirare ca Urcan Bătrînul să răscumpere tîrziu printr-un destin literar fericit, zguduitoarea moarte a scriitorului». Şi, într-adevăr, marele interes de care se bucură creaţia nuvelistului astăzi, în toamna lui 2013, nu reprezintă altceva decît ultima faţă a răscumpărării postume, în stare să-i adeverească inspirata profeţie a lui Mihail Sebastian.

O confirmare de ultimă oră a faptului mi-a fost dat s-o aud recent rostită de academicianul şi scriitorul Mihai Cimpoi din Basarabia, cu ocazia lansării temeinicei şi luxoasei ediţii critice PAVEL DAN (apărută recent la editura clujeană Eikon, graţie eforturilor stăruitoare ale lui Aurel Podaru, cu sprijinul Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud în frunte cu dl Emil Radu Moldovan), lansată în această vară la Festivalul de Carte Transilvania din Cluj. Cu acest prilej, domnia sa a afirmat că, în opinia sa şi a unui coleg al său din Chişinău, nuvela cea mai abil construită şi mai bine scrisă din întreaga literatură română este Înmormîntarea lui Urcan Bătrînul. Vă daţi seama? Nu Alexandru Lăpuşneanu de Negruzzi, nici Moara cu noroc de Slavici, ci această realizare a ultimului component al pleiadei de mari prozatori ardeleni.

În spiritul acestei ierarhizări venite, iată, de peste Prut, corect ar fi, confirmînd obiectul simpozionului nostru, ca Pavel Dan să-şi găsească locul adecvat în programele şi manualele şcolare ale liceelor”, a conchis universitarul clujean.

Au avut intervenţii pe această temă: criticul literar Vasile Vidican, scriitorii Andrei Moldovan (autorul studiului introductiv al ediţiei critice), Olimpiu Nuşfelean, profesoarele Monica Halász Emese Cîmpan, Nelia Nicula ş.a., toţi fiind de părere că opera lui Pavel Dan poate fi predată în liceu, programele şcolare permit acest lucru şi oferă profesorului iniţiativa de a alege. Nuvelele lui Pavel Dan pot ilustra temele prevăzute pentru clasa a IX-a, structurile de la clasa a X-a sau caracterizarea unei epoci la clasa a XI-a. Au fost propuse şi cîteva criterii care ar putea sta la baza raportului dintre opera lui Pavel Dan şi şcoală: valoarea prozatorului dată de arta scrisului său şi universul reflectat, iniţiativa profesorilor, receptivitatea elevilor. Şi, în ultimă instanţă, predarea operei lui Pavel Dan în cadrul unor activităţi opţionale.

În finalul întîlnirii de la Beclean, scriitorul Aurel Podaru (născut şi el în Tritenii lui Pavel Dan!), a ţinut să menţioneze că propunerea organizării unui astfel de simpozion a venit din partea marelui prozator, dramaturg şi eseist D. R. Popescu, membru al Academiei Române, care l-a sunat la telefon ca să-l felicite pentru realizarea acestei ediţii critice, prima ediţie critică integrală a operei lui PAVEL DAN, “unul dintre cei mai mari şi mai moderni scriitori români”, în opinia domniei sale.

De adăugat că, de la apariţia ediţiei critice (iunie 2013) şi pînă în prezent, au ieşit la iveală multe şi elogioase cronici şi recenzii, în revistele: România literară, Viaţa Românească, Ziarul de Duminică, Apostrof, Mişcarea literară, Blajul, Răsunetul cultural, Ziarul 21, în cotidianele: Făclia de Cluj (două cronici!), Mesagerul de BN şi Răsunetul, purtînd semnăturile lui Răzvan Voncu, Nicolae Prelipceanu, Radu Constantinescu, Amalia Lumei, Mircea Popa, Ion Buzaşi, Vasile Vidican, Mircea Ioan Casimcea, Michaela Bocu, Victor Ştir, Menuţ Maximinian.

Simpozionul a continuat, în ziua următoare, la Bistriţa şi Maieru, iar în final, participanţii la acest eveniment au redactat o scrisoare pe această temă, adresată profesorilor de limba şi literatura română din spaţiul transilvan (în mod deosebit), scrisoare care va fi difuzată prin intermediul revistelor literare.

Nu putem încheia aceste rînduri fără să mai amintim şi faptul că, deşi stabilit de aproape o jumătate de veac la Beclean, scriitorul Aurel Podaru nu şi-a uitat niciodată melegurile natale, continuînd să promoveze, cu o rară devoţiune, opera lui Pavel Dan, precum şi valorile culturii tradiţionale ale acestor locuri. Şi nu are de gînd să depună armele. El crede că mai are încă ceva de spus (şi de făcut) pentru marele său consătean şi pentru meleagurile sale de baştină. Fără să aştepte, în schimb, onoruri sau alte recompense de ordin material sau moral.
Adrian Laurenţiu

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.