Sfîntul Ioan Botezătorul, prăznuit de ortodocşi şi catolici

Credincioşii ortodocşi şi catolici îl prăznuiesc, sîmbătă, pe Sfîntul Ioan Botezătorul, profetul care a descoperit cel dintîi lumii că Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu şi care l-a botezat pe acesta în rîul Iordan.

Considerat Înaintemergătorul Domnului, el este ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar şi cel care a făcut trecerea spre perioada Noului Testament.

Scripturile ni-l înfăţişează drept un mare ascet, îmbrăcat în haină de păr de cămilă, cu cingătoare de piele, mîncînd lăcuste şi miere sălbatică. El anunţa venirea lui Iisus, spunînd: „Vine în urma mea Cel ce este mai tare decît mine, Căruia nu sînt vrednic, plecîndu-mă, să-I dezleg cureaua încălţămintelor. Eu v-am botezat pe voi cu apa, El însă vă va boteza cu Duh Sfînt”.

Ioan Botezătorul s-a născut în satul Ein-Kerem, lîngă Ierusalim, şi este fiul Elisabetei (verişoara Mariei, mama lui Iisus) şi al rabinului rural Zaharia. A venit pe lume cu aproximativ şase luni înaintea lui Iisus. Nu au copilărit împreună, dar (după părerea unor autori) s-ar fi cunoscut în tinereţe, petrecînd probabil o anumită perioadă împreună la Qumran, unde ar fi primit o educaţie eseniană comună.

Predicator ascet, a activat numai în preajma rîului Iordan. Predicile sale poartă amprenta radicalismului esenian, anunţînd iminenţa Apocalipsei şi a Judecăţii de Apoi, îndemnînd la pocăinţă, botez şi ispăşirea păcatelor.

L-a criticat public în mod repetat pe împăratul Irod Antipa pentru culpa de a se fi căsătorit cu Irodiada, fosta soţie a fratelui său vitreg, Philippus, fapt care a atras întemniţarea sa în cetatea Machaerus, din Pereia (azi în Iordania).

La o petrecere cu mulţi oaspeţi, Salomeea, fiica Irodiadei, ar fi dansat în faţa tatălui său vitreg, Irod Antipa, cerîndu-i capul lui Ioan Botezătorul în schimbul favorului de a-i deveni amantă. Potrivit scripturilor, Ioan Botezătorul a fost ucis în aceeaşi seară, prin decapitare, iar capul său i-a fost dus Salomeei pe o tavă. Trupul lui Ioan Botezătorul a fost dus de susţinătorii săi în oraşul Samaria (azi în Israel), unde a fost îngropat.

Se spune că împăratul roman anticreştin Julianus Apostata (360-363) ar fi ars rămăşiţele lui Ioan Botezătorul, împrăştiindu-i cenuşa. Capul ar fi fost salvat şi dus la Alexandria (Egipt), apoi la Constantinopol (Turcia), de unde a fost dus în provincia Poitou (Franţa). Din trup ar mai fi rămas nearse numai un braţ şi un deget.

Iisus şi-a început activitatea publică numai după moartea lui Ioan Botezătorul.

Anual, la 24 iunie, se celebrează în lumea creştină naşterea lui Ioan Botezătorul, o mare excepţie făcută în cazul acestuia, întrucît sfinţii şi martirii sînt comemoraţi în ziua morţii lor, considerată a fi ziua naşterii lor pentru Împărăţia Cerurilor. Cultul său s-a dezvoltat, iar Biserica, atît în Răsărit, cît şi în Apus, i-a consacrat cîteva sărbători importante: Soborul Sf. Ioan Botezătorul (7 ianuarie), Naşterea lui Ioan Botezătorul (24 iunie) şi Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul (29 august).