Sfinţii Trei Ierarhi, sărbătoriţi miercuri

Credincioşii ortodocşi şi greco-catolici îi sărbătoresc, miercuri, pe cei Trei Sfinţi Ierarhi – Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur – consideraţi ctitori ai Ortodoxiei, viaţa şi învăţăturile lor constituind modele ale credinţei. Cei trei ierarhi au trăit toţi în aceeaşi perioadă, în secolul IV, fiind cunoscători ai Scripturilor, ştiinţelor şi filosofiei din timpul lor. Ei sînt sărbătoriţi şi separat: Sfîntul Vasile – pe 1 ianuarie, Sfîntul Grigorie Teologul – pe 25 ianuarie, iar Sfîntul Ioan Gură de Aur – pe 13 noiembrie şi pe 27 ianuarie.

Trăind în anii de după prigonirile sîngeroase ale împăraţilor romani îndreptate împotriva Bisericii, ierarhii au dus o luptă grea pentru înţelegerea şi păzirea credinţei apostolice.

Sfîntul Vasile a fost păstor al mirenilor şi îndrumător al călugărilor. Cele mai vestite predici ale sale sînt tîlcuiri la Cartea Facerii şi tîlcuiri la Cartea Psalmilor. Rînduielile date de el călugărilor, acum 16 veacuri, dăinuiesc şi astăzi. Alături de rugăciune în viaţa călugărilor, el conferă un loc important muncii.

În calitate de învăţător al mirenilor, Sfîntul Vasile i-a îndemnat pe cei bogaţi să sprijine aşezămintele creştine întemeiate de el, pentru ajutorarea săracilor, a bolnavilor, a tuturor celor slabi şi neputincioşi din cetate. Sfîntul Vasile şi Sfîntul Ioan Hrisostom s-au străduit cu înfrumuseţarea şi desăvîrşirea Sfintei Liturghii din timpul lor, cele două Liturghii – Liturghia Sfîntului Ioan şi Liturghia Sfîntului Vasile – fiind cele care se săvîrşesc în Biserica Ortodoxă, aşa cum le-au desăvîrşit ei.

Sfîntul Grigorie de Nazianz este cunoscut drept un orator înnăscut, poet şi mare teolog. El şi-a cîştigat renumele de „Cuvîntător de Dumnezeu”, tălmăcind pe înţelesul oamenilor din timpul lui Taina Sfintei Treimi. Chemat la Constantinopol, cetate care căzuse atît de mult în erezia susţinută de Arie, încît în toată capitala imperiului nu mai rămăsese decît o singură biserică ortodoxă, biserica Învierii, după cinci ani de cuvîntări în această biserică, starea lucrurilor s-a schimbat şi în toată capitala nu mai rămăsese decît o singură biserică a lui Arie, toate celelalte fiind ortodoxe. Pentru aceasta, el a fost ales patriarh al Constantinopolului. Puţini teologi s-au ridicat la înălţimea şi la adîncimea teologiei Sfîntului Grigorie. Cele mai vestite din cuvîntările lui sînt Cele Cinci Cuvîntări Teologice, ţinute în biserica Învierii din Constantinopol.

În ceea ce-l priveşte pe Sfîntul Ioan Gură de Aur, acesta i-a chemat pe oameni să se întoarcă la Dumnezeu şi la milostenie, de la cei mai smeriţi, pînă la cei mai semeţi, îmbărbătîndu-i şi dojenindu-i şi dîndu-le ca pildă viaţa sa de nevoinţă, dar şi de dîrză bărbăţie. A fost socotit ca cel mai iscusit vorbitor pe care l-a avut Biserica. Drept mărturie a cuvîntărilor lui, el a lăsat Bisericii Tălmăcirea Evangheliei după Matei şi Tălmăcirea celor 14 Epistole ale Sfîntului Pavel. Tălmăcirile lui sunt o adevărată evanghelie practică.

Pomenirea Sfinţilor Trei Ierarhi a fost stabilită pe 30 ianuarie de episcopul Euhaitelor, Ioan, în vremea împăratului Alexie Comnenul. Se consideră că în felul acesta au fost adunate, ca într-un singur glas, cele trei chemări ale Ortodoxiei: chemarea călugărească a Sfîntului Vasile, înalta teologie a Sfîntului Grigorie şi Evanghelia practică a Sfîntului Ioan. În cinstea Sfinţilor Ierarhi, acum trei veacuri, domnitorul Vasile Lupu al Moldovei a înălţat minunata biserică din Iaşi, care a uimit multă lume prin frumuseţea ei.