Serbia a făcut o alegere nedificilă

Kommersant

Cel de-al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Serbia a fost cîştigat de liderul Partidului Sîrb al Progresului (SNS), Tomislav Nikolic. De altfel, de data aceasta sîrbii nu s-au aflat în faţa unei decizii cruciale: înapoi în trecut sau integrarea europeană. Încă înainte de anunţarea rezultatelor alegerilor era clar: cursul Serbiei de apropiere cu Uniunea Europeană (UE) va rămîne neschimbat, la fel ca relaţiile strînse cu Rusia.

În primul tur al alegerilor, care s-a desfăşurat la 6 mai, Nikolic şi contracandidatul său democrat Boris Tadic au înregistrat un rezultat aproximativ egal, cu o diferenţă de mai puţin de 10.000 de voturi. Rezultatul celui de-al doilea tur depindea de opţiunile de vot ale simpatizanţilor celorlalţi zece candidaţi care au picat din cursă. În acest sens, Tadic părea că se află într-o situaţie mai avantajoasă: mai mulţi dintre pretendenţii ieşiţi din cursă erau apropiaţi taberei democrate şi erau consideraţi tovarăşi de idei ai preşedintelui în exerciţiu. Principala reuşită a lui Tadic o constituia alianţa pe care acesta a creat-o impediat după primul tur cu candidatul ce s-a situat pe locul trei, liderul socialist Ivica Dacic. Blocul politic al lui Tadic şi socialiştii au convenit asupra creării unei coaliţii şi formării unui guvern în care adepţii lui Nikolic, care s-au situat pe primul loc în alegerile parlamentare, să nu fie reprezentanţi.

La rîndul său, Nikolic a încercat să schimbe mersul campaniei, anunţînd “furtul de la partidul său a peste o jumătate de milion de voturi”. De altfel, spre deosebire de precedentele campanii electorale, de data aceasta nimeni, nici din Serbia, nici din afara ţării, nu lansa atenţionări în legătură cu posibila înfrîngere a preşedintelui democrat Tadic şi cu venirea la putere a naţionalistului moderat Nikolic. La ora actuală Nikolic se situează pe poziţii mult mai moderate decît la începutul carierei sale politice, cînd făcea parte din conducerea Partidului Radical al lui Vojislav Seselj. Înainte de alegeri, Nikolic a desfăşurat o vizită la Bruxelles, unde l-a asigurat pe comisarul european pentru extindere Stefan Füle că, în cazul victoriei sale, cursul Serbiei în vederea aderării la UE va rămîne neschimbat. Referitor la Kosovo, cea mai dureroasă problemă pentru patrioţii sîrbi, Nikolic ocupă de asemenea o poziţie pragmatică: el a sprijinit chiar guvernul Serbiei atunci cînd acesta a aprobat participarea Priştinei la forumuri interstatale regionale. Cu toate acestea, neutralizînd temerile Europei, Tomislav Nikolic a rămas fără o parte din sprijinul alegătorilor săi, care au considerat noua sa poziţie prea amorfă.

Ambii candidaţi au abordări asemănătoare în ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia: ea este pentru ei un important partener economic şi politic. În timpul preşedintelui Tadic au fost semnate acorduri privind achiziţionarea de către Gazprom a celei mai mari companii sîrbe din domeniul petrolului şi gazului NIS şi privind participarea Belgradului la proiectul “South Stream”, iar în aprilie Căile Ferate ale Rusiei au semnat cu Căile Ferate ale Serbiei un acord care presupune milioane de euro investiţii.  La rîndul său, Tomislav Nikolic a promis deja că va “invada” Rusia cu produse agricole bio ieftine, fără a explica, ce-i drept, cum intenţionează el să facă acest lucru.