Seplecan face demersuri pentru deblocarea situaţiei a două spitale clujene

• Spitalul Clinic Judeţean şi Spitalul Clinic de Copii – afectate de lipsa acută a unor imobile adecvate •

Urmare a memoriilor transmise de echipele manageriale ale Spitalul Clinic Judeţean şi, respectiv, Spitalul Clinic de Copii, precum şi a numeroaselor semnale negative primite, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a dispus întreprinderea tuturor demersurilor necesare în vederea identificării soluţiilor optime pentru realizarea unui Spital Pediatric Monobloc şi a unui Spital Judeţean de Urgenţă care să reunească toate secţiile celor două spitale, răspîndite în prezent pe teritoriul întregului municipiu şi care să fie capabile să ofere servicii medicale integrate şi prompte pacienţilor, anunţă administraţia judeţeană printr-un comunicat de presă.

„Cred, cu toată convingerea, că în ceea ce priveşte infrastructura sistemului de sănătate, clujenii merită mult mai mult comparativ cu ce li s-a oferit pînă în prezent. În opinia mea, nu mai putem accepta ca viaţa şi sănătatea clujenilor şi a celorlalţi pacienţi care vin să se trateze la Cluj să fie puse în pericol de lipsa unei infrastructuri medicale adecvate. E evident că aceste clădiri construite, în bună parte, în secolul XIX, nu mai au cum să corespundă exigenţelor actuale şi standardelor europene ale secolului XXI. În contextul în care Clujul reprezintă unul dintre primele judeţe ale ţării din perspectiva dezvoltării şi cel mai important centru economic, medical şi educaţional din această parte a României, consider că e absolut inacceptabil să nu avem spitale de urgenţă de tip monobloc, atît pentru tratarea copiilor, cît şi a pacienţilor adulţi. În plus, consider că şcoala medicală clujeană, de mare tradiţie, personalul medical de un înalt profesionalism şi aparatura medicală ultramodernă nu pot fi cu adevărat puse în valoare, în slujba clujenilor, în lipsa unor imobile adecvate care să găzduiască unităţile medicale”, subliniază Seplecan.

Acesta precizează că, în momentul de faţă, împreună cu aparatul de specialitate al forului administrativ judeţean şi cu echipele de conducere ale celor două spitale, se caută varianta optimă, din punctul de vedere al oportunităţii, accesibilităţii, eficienţei şi eficacităţii, în vederea identificării unor soluţii care să corespundă cerinţelor medicale şi de infrastructură ale unor unităţi sanitare de asemenea calibru. „De altfel, preocuparea mea nu e nouă, primele demersuri pentru relocarea acestor spitale în unităţi medicale de tip monobloc le-am întreprins încă din vara anului trecut, cînd am îndeplinit funcţia de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. Încă de atunci mi-am exprimat intenţia fermă de a realiza astfel de investiţii şi am întreprins primele demersuri avînd ca scop principal oferirea unor condiţii optime de lucru pentru personalul medical şi creşterea calităţii actului medical, în beneficiul pacienţilor. În funcţie de soluţiile concrete pe care le vom identifica, de fondurile de care vom dispune şi de o serie de indicatori obiectivi care vor stabili prioritatea, îmi doresc ca în cel mai scurt timp posibil, cel puţin unul dintre aceste două spitale să treacă la sistemul monobloc, cu toate beneficiile care vor decurge de aici” afirmă preşedintele CJ.

Totodată, şeful administraţiei judeţene arată că actualmente, atît Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Cluj-Napoca cît şi Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii Cluj-Napoca funcţionează ca spitale multipavilionare, acestea desfăşurîndu-şi activitatea în peste 20 de locaţii diferite, avînd în structură aproape 60 de secţii şi mai multe laboratoare, inclusiv două Unităţi de Primire Urgenţe, distribuite în aproape 35 de clădiri diferite, aflate pe raza municipiului Cluj-Napoca.

„Clădirile în care funcţionează spitalele sînt foarte vechi, marea majoritate fiind construite în anii 1897-1933. Mai mult decît atît, o parte dintre ele se află în plin proces de revendicare, iar o parte sînt supuse rigorilor Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice din municipiul Cluj-Napoca, motiv pentru care sînt împiedicate sau mult îngreunate investiţiile asupra acestor clădiri (modificări, extinderi etc.). Acest fapt determină, pe cale de consecinţă, imposibilitatea întocmirii unui plan amplu şi etapizat de organizare şi restructurare a unităţilor medicale. De asemenea, în cadrul procesului de reacreditare a acestor spitale, care va avea loc în cursul anului viitor, există riscul ca, din cauza infrastructurii necorespunzătoare, respectivele unităţi medicale să nu mai corespundă cerinţelor legale în domeniu, deşi ambele spitale au realizat eforturi continue şi susţinute de întreţinere şi igienizare. Totodată, majoritatea secţiilor exterioare în sistem pavilionar necesită reparaţii şi lucrări de modernizare a infrastructurii, spaţiile insuficiente afectînd în sens negativ nivelul de confort al pacienţilor şi, implicit, asigurarea unei calităţi sporite pentru serviciile medicale oferite acestora”, explică Seplecan, adăugînd: „Dintre avantajele imediate ale realizării acestor spitale de tip monobloc pot fi menţionate un control eficient al cheltuielilor prin reducerea costurilor în furnizarea utilităţilor şi a managementului personalului, optimizarea costurilor aferente transportului între locaţii, existenţa unui singur ambulatoriu cu multiple cabinete şi a unei singure secţii de terapie intensivă pentru funcţionarea în sistem unitar a secţiilor de urgenţă, existenţa unui singur bloc alimentar şi a unor spaţii administrative comune şi nu dispersate, cum sînt în acest moment. De asemenea, prin edificarea acestor spitale monobloc, vor fi eficientizate relaţiile de comunicare şi colaborare dintre secţii, precum şi între secţii şi conducerea spitalului, prin asigurarea unei funcţionalităţi sporite. Totodată, se vor putea realiza blocuri operatorii cu săli de operaţii de dimensiuni corespunzătoare, utilate corespunzător, fapt care va duce, invariabil, la scăderea numărului de infecţii intraspitaliceşti. Nu în ultimul rînd, cei avantajaţi vor fi pacienţii care nu vor mai fi nevoiţi să se deplaseze în mai multe locaţii diferite, cum se întîmplă în prezent, actul medical desfăşurîndu-se într-un singur imobil, cu acces rapid la echipamente şi resurse”, conchide şeful administraţiei judeţene.

A.S.