,,Seminţele tradiţionale – cheia protejării biodiversităţii’’

Fundaţia Civitas pentru Societatea civilă îşi onorează prezenţa în spaţiul public. Oameni de aleasă probitate profesională rostuiesc programe, consiliază autorităţi publice, mici fermieri, ONG–uri, diverşi întreprinzători şi chiar publicul consumator.

Între multiplele şi valoroasele programe manageriate de această Fundaţie, ale cărei acţiuni sînt orientate predilect spre dezvoltarea societăţii civile, se detaşează şi proiectul promovat cu doi ani în urmă, avînd ca temă: Salvarea şi revitalizarea seminţelor tradiţionale. Un proiect ce nu are nevoie de multe comentarii, ci mai degrabă de sprijin, dat fiind faptul că  el şi-a propus să recupereze valori din… grădinile trecutului.  Putem afirma că cei 150.000 de euro cheltuiţi din granturile SEE, 2009 – 2014, din componenta Dezvoltare Durabilă, au fost ca o mană cerească pentru a recupera gusturile zarzavaturilor produse de strămoşii noştri, trezind sentimentul renaşterii agriculturii tradiţionale, pierdute pe la mijlocul secolului trecut, în virulenta competiţie cu agricultura industrială superintensivă.

Tocmai de aceea, dimensiunile acestui proiect transilvan, coordonat de Hanna Hompoth –  o tînără doamnă cu certe abilităţi  de a… scormoni în grădinile trecutului, pentru a recupera seminţele inconfundabilelor roşii, de la care doar culoarea nu a degenerat,  apoi numeroasele sortimente de ardei, castraveţi, fasole, dovlecei, ceapă de apă, ridichi, lobodă, păstîrnac, pepeni şi alte leguminoase ce nu au suportat tratamentul chimic al ingineriei superintensive promovat în acest sector agricol de fermierii români şi  Europeni în ultima jumătate de secol, cînd gustul multor produse şi-a pierdut dulcea identitate – apar remarcabile.

La recenta conferinţă de presă organizată de Fundaţia Civitas pentru Societatea Civilă din Cluj-Napoca, cu prilejul încheierii primei etape a acestui important program, a fost prezentat un scurt filmuleţ în care un  principal actor din judeţul Cluj a fost fermierul Radu Telecan din Apahida, cel care a generat în 2015 Grădina experimentală din localitate, unde au fost plantate 41 de varietăţi de legume locale, din seminţe tradiţionale, recuperate din mai multe sate transilvane şi din Republica Moldova. Eforturile fermierului au fost subliniate atît de coordonatorul programului, dna Hanna Hompoth, dar şi de Prof. univ. dr. Aurel Maxim, de la Universitatea de ?tiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj, care a sprijinit acest program ce a… fructificat destul de bine la Apahida, în anul trecut.

Azi, cînd 65 % din necesarul de seminţe sînt produse de Companii multinaţionale, recuperarea celor tradiţionale, care să reziste genetic la mană, secetă şi alte boli, devine o adevărată aventură în economia de piaţă a acestor ani. Şi totuşi, prin finanţarea obţinută de Civitas, în august 2015 a fost deschisă Grădina experimentală Apahida, unde au crescut plante tradiţionale obţinute din seminţe recuperate din grădinile bunicilor, grădina devenind un centru de colectare, salvare şi conservare a soiurilor ecologice cu alese calităţi gustative. Aici nu s-au făcut tratamente chimice, ci cu un macerat obţinut din urzică şi coada calului, producţia depăşind aşteptările, concretizîndu-se în cantităţi apreciabile de seminţe puse la dispoziţia celor ce doresc să cultive gustoasele şi sănătoasele legume de odinioară; adică aceia care sprijină supravieţuirea micilor gospodării agricole, cei care şi-au propus salvarea diversităţii soiurilor şi a solului, cei care promovează colaborarea dintre producători şi consumatori şi nu doresc ca piaţa alimentară să fie dominată de societăţi multinaţionale din industria chimică.

Desigur, pentru a conştientiza  cît mai bine valoarea acestui program de restituire a celor trei sferturi din soiurile de legume pierdute în anii trecuţi, coordonatoarea programului a intensificat colaborarea tematică cu ONG–uri din ţară, cu Civitas Odorheiul Secuiesc, Eco Ruralis Cluj, dezvoltînd benefice schimburi de experienţă cu Banca de gene din Tapioszele şi Asociaţia de protecţie a naturii din Bese – Ungaria.

Rezultatele proiectului, desfăşurat în mediul rural din Transilvania, sînt concretizate în două grădini experimentale (Apahida şi Locod); o reţea de cooperare între micii producători care au cultivat şi cultivă seminţele tradiţionale; organizarea de seminarii/programe de formare profesională cu tema salvării biodiversităţii; burse de distribuire gratuită  a seminţelor în scopul multiplicării acestora; un film de conştientizare şi promovare, dar şi editarea unor materiale ce conţin informaţii referitoare la agricultura tradiţională, ecologică şi importanţa salvării seminţelor tradiţionale. În acest sens, Ghidul pentru salvarea soiurilor de legume tradiţionale oferă tot ceea ce trebuie să ştie producătorii şi consumatorii de tomate, ardei, ţelină, fasole, ridichi, pepene, dovlecei, morcovi şi alte zeci de legume sănătoase, de mare heterogenitate, adaptate la stres biotic şi abiotic, dar şi cu gusturi inconfundabile ce pot dezvolta agroturismul românesc.

Dumitru VATAU