Secretele Salinei Turda

Speleoterapia reprezintă o modalitate specială de climatoterapie şi poate fi integrată într-un complex proces de recuperare pentru anumiţi pacienţi.

Speleoterapia este indicată în special în cazul persoanelor care prezintă o imunitate mai slabă, răceli repetate, rinite cronice (în special cele alergice), polipi, sinuzite, faringite, astm bronșic sau bronșitele asmatiforme, traheobronșite, sinuzite maxilare sau cronice, amigdalite cronice, emfizem pulmonar, dar și pentru persoanele care suferă de oboseală cronică, rezistență scăzută la stres și chiar insomnie. Nu se recomandă cura cu aerosoli în cazul persoanelor care sunt bolnave de tuberculoză, pneumonie, gripă, hipertensiune, dar și în cazul celor care suferă de anxietate sau claustrofobie.

Principalii beneficiari sunt însă copiii, orele petrecute în salină ajutând la oameliorare a simptomelor de hiper-reactivitate bronșică (fenomene tusigene, bronșite repetate), dar și la o creștere sănătoasă a plămânilor.

Salina Turda este unul dintre locurile care oferă condiții foarte bune pentru speleoterapie.

Procedurile de speleoterapie se efectuează de preferinţă în intervalul orar 9-14 pe o durată de 14-18 zile (7- 10 zile la copii).

Salina Turda are un microclimat şi factori sanogeni care oferă condiţii optime de aplicare in terapiile recuperatorii ale diferitelor afecţiuni interne cât şi in profilaxie şi sanogeneză.

Condiţiile specifice benefice sunt urmatoarele: temperatura constantă a aerului, relativ scazută oscilând intre 11-12 gr C in toate punctele si etapele de determinare, permite procesul de adaptare şi aclimatizare a organismului; umiditatea relativă de asemenea cu variaţii minime cu valori cuprinse intre 78-82% la intrarea în salină şi valori medii intre 73-80% in diferite săli (sala Rudolf, sala Ghizela, etc) cu efecte benefice asupra căilor respiratorii permiţând aparatului mucociliar să lucreze optim in atmosferă saturată şi la temperatura corpului;
mişcarea aerului este practic neglijabilă, la intrarea in salină 0.64-0.70 m/sec, în sala Rudolf 0.02 m/sec; prezenţa aerosolilor de sare sub formă de particule solide; aeroionizarea cu ioni mici in cantităţi variabile cu predominanţa ionilor pozitivi; în sala Rudolf (n+=438, n-=307); aeroionizarea din interiorul salinei este la nivelul aerului exterior oferind efecte curative; concentraţia alergenilor este practic zero la care se adaugă lipsa aeropoluanţilor şi germenilor patogeni; determinările microbiologice nu au evidenţiat prezenţa de germeni patogenici a levurilor şi a fungilor respectându-se astfel condiţia de aer curat (numărul total de germeni dintr-un metru cub fiind sub 2000 in toate determinarile efectuate); radioactivitatea minimă, rezultatele determinarilor fiind sub activitatea minimă detectabilă de 0.1 pCOl aer a radonului 222.

Salina Turda a fost modernizată în urmă cu câţiva ani cu fonduri europene şi este în acest moment una dintre cele mai mari atracţii turistice ale ţării, având amenajate locuri de joacă pentru copii, un carusel uriaş, zone de sport – minigolf, bowling, biliard, tenis de masă, un lac pe care turiştii se pot da cu barca şi un amfiteatru pentru spectacole, dar şi zone destinate sănătăţii unde oamenii pot veni pentru a trata rinitele, astmul bronşic, infecţiile respiratorii sau alte boli şi afecţiuni.

Salina Turda, care este unică în lume prin faptul că prezintă şi zone de exploataţie conice (specifice începuturilor mineritului în sare), dar şi trapezoidale, a fost deschisă în perioada Evului Mediu. Potrivit sitului oficial al Salinei Turda, începuturile mineritului în sare, în sensul în care acest concept este definit în prezent, se situează în timp la nivelul secolelor XI – XIII. În anul 1075 cancelaria maghiară, într-un document în care face referire la Transilvania, menţionează şi despre vama ocnelor de sare ‘la cetatea ce se cheamă Turda…în locul ce se cheamă în ungureşte Aranyas, iar în latineşte Aureus’. Primul document care vorbeşte în mod explicit de existenţa unei exploatări de sare la Turda este datat 1 mai 1271, fiind emis de cancelaria maghiară. Prin actul menţionat, se dăruia capitolului din Transilvania ‘ocna de sare de la Turda’.

După anul 1950 pâna în anul 1992, când a fost redeschisă pentru public ca obiectiv turistic, primii 500 metri ai galeriei de transport Franz Josef au fost utilizaţi ca depozit de brânzeturi.

„În anul 2008 salina intră într-un amplu proces de modernizare şi amenajare în cadrul programului PHARE 2005 CES infrastructură mare regională/locală, în valoare de 6 milioane euro, fiind redată circuitului turistic începând cu luna ianuarie 2010. Starea excelentă de conservare a lucrărilor miniere şi a utilajelor utilizate la transportul sării, alături de grija cu care s-au efectuat lucrările de pregătire a salinei pentru a deveni un obiectiv turistic european sau chiar mondial, fac din Salina Turda un loc în care trecutul şi prezentul se întrepătrund armonios’, se mai arată pe situl celui mai vizitat obiectiv turistic din România, la acest moment.