Seceta, ca un animal flămând! Fermierii clujeni: „Încercăm să salvăm ce se mai poate slava! Dar costă!”

Iulie 2026 aduce o situație critică în agricultură, marcată de un prelungit cod roșu de caniculă și secetă pedologică. Temperaturile de până la 41°C accelerează ofilirea culturilor și maturarea cerealelor, fermierii riscând pierderi majore îndeosebi la porumb și floarea-soarelui. Speciliștii spun că aproape toate culturile de toamnă – orzul și orzoaica, secara, porumbul, floarea soarelui și sfecla – sunt supuse stresului termic și lipsei de umiditate. La orz și grâu călura excesivă și seceta au forțat maturarea. Fermierii clujeni spun că anul acesta producțiile de porumb și floarea soarelui vor fi afectate serios de lipsa apei. Acestea se află în stadii critice de dezvoltare și riscă distrugerea dacă nu există sisteme de irigare care să fie puse în funcțiune. Comisia Europeană a alocat României aproximativ 14,8 milioane de euro pentru a compensa pierderile producătorilor agricoli. Mircea Lujerean, fermier din județul Cluj cu investiții în culturi de grâu, plasate pe 46 de hectare în județele Cluj și Zalău, spune că situația critică din agricultură se repetă în fiecare an și devine tot mai îngrijorătoare.

Ca un animal flămând care scoate colții

Lujerdean menționează: „Peste aceste provocări de mediu se suprapun toate dificultățile financiare care au venit odată cu izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu și care pentru cei mai mulți agricultori români au însemnat prețuri mai mari pentru îngrășăminte, combustibil, inputuri. Mai ales pentru cei care practică agricultura ecologică. Chiar dacă tensiunea din Orient poate va mai scădea, nu sunt semne că și prețurile vor respecta aceeași tendință. În această situație, tot mai mulți fermieri ajung în pragul falimentului pentru că nu pot să-și recupereze nici măcar investiția făcută în anumite culturi. Seceta este ca un animal flămând care a început să-și scoată colții. A început undeva prin luna mai și a devenit tot mai neiertătoare. Pământul nu a mai avut apă, pentru ca la porumb, floarea soarelui și în parte la grâu să formeze boabe. Și culturile au rămas sterile. A rămas doar planta principală, dar și ea este foarte afectată. Și astfel, spicul sau știuletele în loc să conțină aproximativ 50, respectiv 200 de boabe, are numai 25 -30. E o scădere mare de recoltă pentru că seceta riscă să devină extremă!”

Sistemele de irigații: un vis

Fermierul clujean adaugă: „Desigur se putea face față decă se făceau investiții în sistemele de irigații. Dar România la capitolul acesta nu stă bine. Sistemule de irigații de pe vremea lui Ceaușescu erau puternic egnergofage. Noi am adoptat sistemul de a pompa apă din Dunăre. S-au făcut peste 90 de stații de pompare în lungul Dunării, în care s-a pompat apa din vale în deal, spre deosebire de peste tot în lume, unde se irigă din acumulări și înălțimile de pompare, chiar dacă bagi sorbul undeva într-un curs de apă sau în lac la câțiva metri adâncime. Dar, una peste alta, mare parte din culturi făceau față secetei. Anul acesta și culturile legumicole sunt sever afectate de temperaturile caniculare, iar unele culturi de legume aflate în aer liber ar putea fi compromise total. Ultimele două săptămâni au fost cu adevărat o mare provocare pentru legumicultori. Am avut parte de temperaturi scăzute dimineața, ca apoi, în decurs de nici 24 de ore, temperaturile să treacă zile la rând de 35 de grade Celsius. În legătură cu cheltuielile, ce să mai vorbim? Prețurile energiei ating noi orizonturi, în timp ce alte costuri de producție, cum ar fi îngrășămintele, combustibilii, semințele, utilajele și furajele, au cunoscut creșteri bruște ale prețurilor, reducând marjele de profit ale fermierilor și distribuitorilor dincolo de nivelurile acceptabile” menționează Mircea Lujerdean.

Un sol uscat „rupe dinții”

Iuliana Drăgușin, inginer mecanic și fermier care are în asociere peste 80 de hectare de teren arabil în județele Albă și Sibiu, precizează: „Terenul tare este periculos. Pe timp de secetă severă rădăcinile plantelor nu pot străpunge straturile dure, rămânând la suprafață, ceea ce le face vulnerabile la secetă. Seceta sufocă solul, iar lipsa oxigenului împiedică dezvoltarea microorganismelor benefice. Apa nu se drenează în profunzime, favorizând apariția bolilor și stagnând lucrările agricole. Dacă solul din zona Clujului este extrem de uscat, trecerea directă cu plugul sau scarificatorul poate fi ineficientă și poate duce la uzura prematură a utilajului, la „ruperea organelor de lucru”,cum spunem noi. Folosirea utilajelor pe teren uscat și compactat atrage consecințe grave, precum uzura accelerată a componentelor (mai ales transmisii și rulmenți din cauza vibrațiilor), supraîncălzirea motoarelor, ruperea organelor de lucru (cuțite, brăzdare) și compactarea profundă a solului, care distruge structura acestuia. Solul uscat și dur acționează ca un ciocan asupra utilajului, ducând la slăbirea șuruburilor, fisurarea șasiului și defectarea sistemelor hidraulice. Mai mult, consumul de combustibil pe un tern tare este mult mai mare, deci și prețurile produselor vor fi afectate. Efortul continuu pentru a penetra terenul suprasolicită motorul și ambreiajul, crescând consumul de combustibil și riscul de defectare prematură Ori beneficirii produselor nu prea au în vedere astfel de situații. Ei văd care este cursul burselor de cereale, ca fond de referință. Schimbările acestea climatice au efecte directe şi severe asupra activităţilor din agricultură, făcând ca fermierii să fie permanent în alertă. Noi suntem gata să intervenim la timp dar nu totdeauna facem față. Dar încercăm să sălvam în câmp tot ce se mai poate salva!”

Beniamin Pascu