Seara presei dejene, ediţia 2016

Despărţământul „Dr. Teodor Mihali” Dej, al ASTRA, a organizat săptămâna aceasta o nouă ediţie, a II-a, consacrată presei locale.

Spre deosebire însă de ediţia anterioară, oarecum festivă prin readucerea în memoria celor prezenţi a presei interbelice şi post-decembriste, actuala întâlnire s-a vrut mai dinamică şi interactivă, propunându-şi o dezbatere pe tema, relativ vagă: „Presa locală, în comunitatea locală, azi”. Protagonişti, jurnaliştii: Lukacs Eva (ziarul Szabadsag), Ioana Jeler, Irina Maxim, Alex Prunean, Răzvan Căucean şi subsemnata, reprezentând atât presa dejeană online şi posturile locale de radio, (Radio Fir şi Radio Stil), cât şi unele posturi TV, naţionale, ai căror corespondenţi sunt parte dintre ei. Lor li s-au alăturat scriitorii Andrei Moldovan şi Aurel Podaru din Beclean, precum şi unul dintre cei mai longevivi gazetari ai judeţului, jurnalistul Szekely Csaba din Gherla. Nu în ultimul rând, ca o surpriză plăcută, între cei prezenţi s-au aflat şi câţiva dintre tinerii şi proaspeţii politicieni care s-au făcut remarcaţi cu prilejul alegerilor locale, cu o serioasă activitate civică şi bine ancoraţi în realitatea cotidiană a oraşului: Sebastian Lazin, Adrian Oşan şi Corneliu Niste, dar şi Violeta Mureşan, preşedinta femeilor liberale din Dej. Desfăşurată la restaurantul „Parkhouse”, reuniunea l-a avut ca amfitrion pe preşedintele ASTRA Dej, ec.dr. Radu Gavrilă, iar ca moderator, pe jurnalistul Zorin Diaconescu (Bistriţa).

Deşi iniţial dezbaterea a pornit ca „un prohod” al presei şi implicit al adevărului pe care nu mai are cine să-l dezgroape, deoarece adevărul, nemaireprezentând o valoare în sine, nu mai interesează pe nimeni, treptat, treptat, discuţiile s-au centrat pe realităţile curente, recte maniera în care internetul şi noile tehnologii influenţează comunicarea, calitatea informaţiei transmise, dorinţele publicului, independenţa (sau dependenţa) jurnalistului de mediul economic etc. Cantitatea uriaşă de informaţii, filtrele pe care ar trebui să le folosească consumatorul pentru a evita „intoxicaţiile” acute provocate de ingerarea de-a valma a ştirilor parazitare sau inutile, manipularea şi amestecul politicului în media au fost, de asemenea, aduse în discuţie, şi „ilustrate” cu exemple din experienţa proprie a celor prezenţi. Că e nevoie de un background cultural şi de o educaţie flexibilă pentru a discerne între informaţia care îţi este realmente utilă şi cea care constituie un simplu divertisment sau îţi toceşte neuronii în mod inutil, acesta este o altă poveste şi, desigur, o altă posibilă temă de dezbatere.

Concluzia este însă că presa nu moare, doar se transformă. Aşa cum se transformă şi cartea, aşa cum ar trebui să se transforme şi învăţământul şi multe altele. Şi, într-o eră a schimbărilor rapide, în mod firesc, unii se adaptează, alţii, ca să-l citez pe Diaconescu, rămân pe peron pentru a privi la trenul care pleacă… Fără să înţeleagă ce se întâmplă cu ei şi în jurul lor.

Altfel, o seară care a scos din case o mână de oameni interesaţi să dea share unor gânduri şi idei, legate de un subiect care îi preocupă.

M. Vaida