Se cere nume de piață pentru arhitectul care a schimbat fața Clujului interbelic

Fostul arhitect șef al municipiului Cluj-Napoca, Lazăr Marian și reputatul arhitect Vasile Mitrea cer Primăriei să atribuie Pieței Karl Liebknecht numele arhitectului care a proiectat Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca dar și alete clădiri simbol din oraș.

Într-o scrisoare semnată de cei doi clujeni și care a fost înregistrată la Primăria Cluj-Napoca în 22 septembrie se arată că George Cristinel a avut o contribuție semnificativă la afirmarea urbanismului modern în Clujul interbelic.

„El a conceput și realizat cele mai reprezentative clădiri din această perioadă: Catedrala Ortodoxă, Colegiul Academic al Universității. Tot la Cluj, la un concurs național pentru monumentul lui Avram Iancu, împreună cu sculptorul Dumitru Bârlad, a câștigat premiul I”, se arată în documentul depus la Primărie și care e semnat de trei organizații profesionale ale arhitecților și urbaniștilor și de conducerea unei facultății de profil. Este vorba de Ordinul Arhitecților din România-Filiala Transilvania, Registrul Urbaniștilor din România-Biroul Teritorial din Regiunea de Nord-Vest și de Uniunea Arhitecților din România-Sucursala Cluj-Sălaj și Facultatea de Arhitectură din cadrul UTCN.

„Susținem propunerea domnilor arhitect Vasile Mitrea și ing. Marian Lazăr de a atribui numele de „arhitect George Cristinel” actualei Piețe Karl Liebknecht”, se arată în scrisoarea semnată de reprezentanții celor patru entități.

De numele lui George Cristinel se mai leagă la Cluj-Napoca Biserica Ortodoxă „Sfântul Nicolae” de pe strada Horea, Vila Roșca de pe strada Republicii, nr 68 și Vila Tănăsescu de pe strada George Enescu, nr 10. Tot George Cristinel a proiectat  Mausoleul de la Mărășești, Crucea de pe Caraiman, Primăria Sectorului I din București, iar la Câmpia Turzii a proiectat Sediul administrativ de la Industria Sârmei, Casa de Cultură a orașului și Biserica „Învierea Domnului”.

Catedrala ortodoxă din Cluj-Napoca

Catedrala ortodoxă din Cluj, proiectată de George Cristinel trebuia amplasată în Piața „Avram Iancu”, proiectantul având al dispoziție tot patrulaterul din fața Teatrului național. „La acea dată, tot frontul din piață era încheiat iar catedrala urma să fie a doua construcție dominantă, alături de clădirea Tatrului Național. Catedrala nu a fost aliniată la niciuna dintre cele două artere principale care delimitează piața (Bulevardul 21 decembrie și Bulșevardul Eroilor/strada Dorobanților), ci a ales ca loc de amplasare capătul estic al străzii Iuliu Maniu, pentru că la capătul opus se află Biserica „Sfântul Mihail” din piața veche a orașului. În acest fel, Catedrala ortodoxă intra într-o competiție urbană mai amplă, care cuprindea și Biserica „Sfântul Mihail” și Teatrul Național. În acest fel, strada Iuliu Maniu a devenit o „axă a catedralelor”. În același timp, Catedrala ortodoxă s-a înscris corect din punct de vedere volumetric în spațialitatea pieței. Catedrala concepută într-un limbaj neo-bizantin și neo-românesc, accentuat de prezența cupolelor, a adus un surplus de imagine arhitectural-urbanistic în peisajul urban existent”, se explică în lucrarea „Urbanism și urbaniști” publicată de Lazăr Marian și Vasile Mitrea.

Colegiul Academic- una dintre cele mai reușite intervenții în peisajul urbanistic clujean

Cât privește Colegiul Academic din Cluj, prin modul de amplasare, prin volum și arhitectura modernă a edificiului, cu cele trei fațade, la cele trei străzi(Emmanule De Martonne, Mihail Kogălniceanu și I.C. Brătianu), reprezintă una dintre cele mai reușite intervenții în peisajul urbanistic clujean din perioada interbelică. „Înainte, pe acest loc, era vechiul teatrul al orașului cu o arhitectură modernă și care nu era în funcțiune. În vederea amplasării colegiului, George Cristinel a recompus, în mod ideal, întregul cvartal dinspre strada Emmanuel De Martonne, racordarea la străzile Mihail Kogălniceanu și I.C. Brătianu, îmbinând fondul construit vechi cu volume noi, moderniste. Colegiul are un corp principal, spre strada Mihai Kogălniceanu, cu un turn de articulare, iar spre strada I. C. Brătianu un corp secundar cu funcțiuni. Între cele două corpuri există o curte de onoare deschisă spre stradă prin intermediul unui șir de arcade monumentale. Este de semnalat faptul că elemente din vechiul teatru au fost păstrate și înglobate în noua structură a colegiului. Cu privire la amplasament, fără a greși, se poate afirma că George Cristinel a rezolvat în mod magistral intersecția celor trei străzi, din zona centrală a Clujului, neegalată până acum de alte rezolvări similare”, se mai arată în lucrarea menționată.

 „Piața arh. George Cristinel”

„Având în vedere importanta contribuție a lui George Cristinel la dezvoltarea arhitecturii moderne în municipiul Cluj-Napoca dar și în alte localități din România se propune ca actuala Piață „Karl Liebknecht” din cartierul Iris, care are și un nume anacronic și de tristă aminitire, să devină „Piața arh. George Cristinel”, explică Lazăr Marian și Vasile Mitrea în scrisoarea înaintată Primăriei Cluj-Napoca.

Karl Liebknecht (1871-1919) a fost unul dintre cei doi fondatori, alături de Roza Luxemburg, ai Partidului Comunist German. A fost ucis în timpul reprimării Rebeliunii Spartachiste, când comuniştii au încercat să preia puterea în Germania.

În document se mai arată că zona Iris este un cartier muncitoresc, conceput și realizat în perioada interbelică, pe baza unui plan de sistematizare elaborat de Primăria Cluj-Napoca, prevăzut cu o rețea stradală funcțională,  școală, biserică, piață, scuar etc.

„Ordinul Arhitecților din România-Filiala Transilvania a acordat postum, în cadrul Bienalelor de Arhitectură, BATRA, trei premii de excelență „Omnia”, pentru întreaga activitate la trei arhitecți: Kos Karoly-2013, Pakei Lajos-2015 și George Cristinel-2017. Pentru Kos Karoly și Pakei Lajos, Primăria a atribuit deja numele la două străzi din municipiul Cluj-Napoca. Se propune același lucru și pentru George Cristinel”, se mai precizează în document.

Cosmin PURIȘ