Scandalul plăcuţelor bilingve reînvie la Cluj-Napoca

Deşi justiţia s-a pronunţat o dată, definitiv şi irevocabil, pe tema denumirii în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca, anumite cercuri iredentist-şovine nu au acceptat ideea şi au deschis o nouă acţiune în instanţă pentru a obţine maghiarizarea indicatoarelor de localitate.

De data aceasta procesul împotriva Primăriei Cluj-Napoca a fost deschis de Asociaţia Minority Rights şi vizează obligarea municipalităţii de a instala plăcuţe în limba maghiară. În demersul acestei asociaţii, înfiinţată doar în acest an, s-au mai alăturat peste 400 de clujeni, care au calitate de intervenienţi în proces. Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Cluj în data de 27 martie, iar primul termen de judecată va avea loc în 26 octombrie.
De precizat este că o astfel de acţiune a fost demarată şi de Fundaţia European Committee Rights Hungarians Central Europe, condusă de cetăţeanul olandez Landman Gabor, al cărui soţie este o etnică maghiară din Transilvania. Landman Gabor a făcut apel la justiţie pentru a obţine obligarea municipiului Cluj-Napoca, precum şi a altor oraşe şi comune din zona de Nord-Vest a României să instaleze plăcuţe cu denumirea localităţilor în limba maghiară iar hotărîrile de consiliu şi paginile de internet ale localităţilor să fie redactate şi în limba maghiară. Procesul cu Primăria Cluj-Napoca a început în primăvara anului 2014 iar după cîteva luni instanţa s-a pronunţat deja vizavi de cererea Fundaţiei European Committee Rights Hungarians Central Europe. Prin sentinţa dată, Tribunalul Cluj a admis cererea fundaţiei olandeze, obligînd municipalitatea clujeană să instaleze indicatoare de localitate bilingve în Cluj-Napoca. ‘’În municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiară nu întruneşte procentul prevăzut de dispoziţiile legale mai sus menţionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensămîntului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică disponibile pe pagina oficială -http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, numărul maghiarilor fiind de 49 565, adică 15, 27 %. Cu toate acestea, instanţa consideră însă că minoritatea maghiară este îndreptăţită să ceară autorităţii locale inscripţionarea bilingvă a localităţii’’, s-a arătat în motivarea sentinţei dată de Tribunal.

Municipalitatea clujeană a atacat cu recurs sentinţa Tribunalului, iar în luna februarie Curtea de Apel Cluj a dat cîştig de cauză municipalităţii. ‘’Admite recursul declarat de recurentul Consiliul Local şi Primăria mun Cluj-Napoca împotriva sentinţei civile nr. 4800, pronunţată la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516/117/2014 al Tribunalului Cluj pe care o casează în tot în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FECHRHCE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţată în şedinţă publică din 05.02.2015’’, se arată în decizia instanţei Curţii de Apel Cluj. Practic, judecătorii au constatat că fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară instalarea de plăcuţe bilingve pentru că Legea 215 a Administraţiei locale vorbeşte de asigurarea unor drepturi doar faţă de cetăţenii minorităţilor naţionale, nu şi pentru persoane juridice. În acest caz, fundaţia olandeză nu avea nicio calitate şi nici interes să ceară plăcuţe bilingve pentru că face parte din categoria persoanelor juridice şi, mai mult, niciunul dintre membrii săi nu este locuitor de etnie maghiară din Cluj-Napoca.

Amintim faptul că în jocul privind plăcuţele bilingve au intrat şi consilierii UDMR şi viceprimarul Anna Horvath. Aleşii locali UDMR au încercat să acrediteze ideea cum că municipiul Cluj-Napoca nu este un oraş multicultural dacă nu are plăcuţe bilingve. Mai mult, viceprimarul Ana Horvath a ameninţat în acest an că dacă mijloacele politice nu şi-au atins scopul, „atunci este legal ca această organizaţie a societăţii civile să se mobilizeze, iar dacă nici mişcările civice nu aduc rezultate, urmează nesupunerea civică”.

De menţionat e că tema plăcuţelor bilingve este una total falsă şi nu are nimic cu multiculturalismul. Faptul că pe un indicator rutier apare denumirea localităţii şi în altă limbă decît cea oficială nu înseamnă că avem de a face cu multiculturalism. Cei care în aceste zile încearcă să creeze tensiuni şi provocări uită să spună că la Cluj-Napoca maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administraţiei locale, că zeci de străzi din oraş poartă numele oamenilor reper din cultura şi arta maghiară, că în oraşul nostru se poate învăţa în limba maghiară, germană şi nu numai, la toate nivelurile, că numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin financiar consistent pentru a-şi organiza activităţile, că numeroase monumente sînt dedicate memoriei celor care şi-au pus amprenta pe dezvoltarea naţiunii maghiare şi că este singurul oraş din România cu două teatre şi opere (română si maghiară).
C.P.