Satul de la Poarta Veșniciei

Poarta veșniciei se găsește între coperțile unui volum de aproape o mie de pagini adunate cu

maximă chibzuință de prof. Cristian – Claudiu Filip și preotul Mircea Dejeu, o monografie grea sub toate dimensiunile sale valorice, care s-a bucurat de lansare chiar în ziua când a plecat de la Editura Școala Ardeleană, adică 1 iulie 2023.

Parafrazând ingeniosul titlu al acestei lucrări de asemenea valori dimensional – istorice atotcuprinzătoare, putem spune că ea a fost așteptată de o…veșnicie la această bornă vestică a Transilvaniei. Bucuria preotului Mircea Dejeu, cel care a croit acest proiect ce așază în pagini trecutul acestei localități de pe malul Crișului Repede, ce numără 295 de ani de la prima atestare, a fost și este împărtășită de toată comunitatea locală.

Ca multe alte evenimente notabile generate de spiritul mereu treaz, novator și de bun gospodar al celui ce slujește de vreo 40 de ani în Parohia Bucea, în prima zi a lui cuptor, cum i se mai spune lui iulie la Bucea, a avut loc un eveniment ce trebuie mediatizat fără nici-o condiționare, deoarece el adună zile, ani, valori spirituale și materiale, patriotism și grija față de aceste pământuri frumoase ce fac parte din geografia României.

Nu știu câți săteni ai Bucei mai trebăluiau sâmbătă la ora 10 și 15 minute prin gospodăriile proprii, însă sute de localnici și oaspeți, mulți îmbrăcați în costume naționale, care, după intonarea Imnului Național, au participat la un Te Deum săvârșit de mai mulți preoți din zona Crișului și părintele protopop de Huedin, Dan Ionuț Lupuțan. Cu această ocazie au fost sfințite și cele două plăci comemorative, prima închinată celor 295 de ani de la prima atestare documentară a satului Bucea, prin care se exprimă recunoștința și respectul față de strămoșii care au contribuit la dezvoltarea acestui loc unic în inimile celor de azi, apoi s-a sfințit placa comemorativă ce marchează Centenarul nașterii etnomuzicologului Traian Mârza, fiu al satului care și-a dedicat viața cercetării și conservării muzicii tradiționale românești.

Cele două plăci sunt fixate pe pereții de la intrare în sediul Casei de cultură, obiectiv construit în urmă cu 20 de ani din inițiativa preotului Mircea Dejeu, în ale cărei spații își au locație dispensarul uman și farmacia localității. Suma ridicării și dotării lăcașului de cultură a fost asigurat în proporție de 80 la sută din donații și sponsorizări de la prieteni ai preotului, din țară și Germania.

Și dacă în unul din reportajele mele publicate în anii trecuți motivam cum omul Mircea Dejeu sfințește locul, reportaj ce se găsește în sumarul acestei monografii, trebuie spus că toate…urzelile în bine petrecute în ultimi 30 de ani în Bucea, au binecuvântarea sufletului și acțiunii acestui preot care nu de mult a împlinit 70 de ani și îngăduința ÎPS Andrei de a sluji altarul până își isprăvește și alte două proiecte de mare înălțime atât la propriu cât și la figurat. Unul îl și știm, ridică o impunătoare cruce cu lumină pe cel mai semeț pisc al localității. Nu putem neglija faptul că ansamblul monumental al eroilor de aici îl are ca principal autor.

Biserica din lemn, monument istoric, construită în 1791, a fost din nou acoperită cu

șindrilă, renovată și pusă în circuitul turistic, iar de aproape doi ani a finalizat capela din spatele impunătoarei biserici construită chiar la începutul carierei sale.

Interesant este faptul că noua capelă are sală de priveghi, sală frigorifică, grup social, o filigorie de mari dimensiuni, iar aici este montat un clopot turnat în Austria, la aceeași turnătorie care a realizat și clopotele pentru Catedrala ,, Mântuirii Neamului’’, care este donație de la preotul luteran, Lotar Schulerus din Elveția, prezent la lansarea monografiei și pe care Parohia Bucea l-a gratulat cu Diplomă de mare recunoștință.

Muzeul satului din Bucea

Preotul din Elveția a mijlocit și înscrierea și participarea preotului Mircea Dejeu la multe conferințe europene și mondiale ale preoților din mediul rural european.

Să mai amintim faptul că Muzeul satului din Bucea a fost rostuit tot prin strădania acestui neobosit preot care coordonează și activitatea artistică a corului bărbătesc ,, Craii Măgurii’’, care a împlinit frumoasa și tumultoasa vârstă de 10 ani în care au deja trei SD -uri și multe participări la evenimentele culturale ale genului muzical, promovând imnul satului, cântece patriotice, ostășești și bisericești. Lansarea monografiei s-a făcut în sala de spectacole arhiplină a Casei de cultură, fiind precedată de intonarea Imnului satului Bucea, bucurându-se de participarea mai multor cadre universitare, primarii comunelor învecinate, autori de cărți, profesori, oaspeți din afara județului și țării și mai multe formații artistice care au onorat acest eveniment unic din viața localității.

Despre geneza și etapele adunării acestor pagini de istorie a vorbit Mircea Dejeu, după ce și-a salutat cu aleasă onoare și bucurie numeroasa prezență, punctând, apoi, proiectele celor 40 de ani în care și-a investit partea importantă, pozitivă a energiei vieții sale, ghidându-se după principiul fizicianului Albert Einștein: ,,Tot ce faci pentru tine, dispare o dată cu tine, Tot ce faci pentru alții, rămâne pentru eternitate’’. Preotul comunității a înmânat câte un exemplar din monografie și mai multe Diplome de Excelență unor personalități ce au contribuit la editarea acestei monografii și la

promovarea satului Bucea, în plan cultural, economic și social.

Volum de 1000 de pagini

Despre monografia satului de la poarta veșniciei a vorbit primarul comunei Negreni, Dorin Manea, prof. univ. dr. Aurel Codoban, prof. univ . dr. Mircea Tămaș, prof. Nicolae Șteiu, Aurelia Cristea, președintele Societății Cultural – Patriotice Avram Iancu, Tiberiu Groza, cercetătorul științific la Muzeul Țării Crișurilor, Vasile Todinca , Gheorghe Sobec, din partea Asociației ,, Actived 2013’’ care a și înmânat o diplomă de excelență preotului și coautorului monografiei, Mircea Dejeu. Apoi a luat cuvântul directorul Editurii ,, Școala Ardeleană’’, Vasile G. Dâncu, care, între altele, nu a ezitat să concluzioneze că monografia acestui sat de la poarta veșniciei, este mai frumoasă decât monografia propriului sat, Runcu Silvei.

Acest volum, de aproape o mie de pagini, are în deschidere binecuvântarea ÎPS Andrei, care ne povățuiește că ,, Și-n Bucea putem spune, dimpreună cu Blaga, că ,,veșnicia s-a născut la sat’’.

„Craii Măgurii”

Despre cele 18 capitole ale lucrării a vorbit prof. dr. Cristian – Claudiu Filip, coautor cu preotul Mircea Dejeu al acestei prime ediții a monografiei, care a insistat pe evenimentele petrecute de-a lungul veacurilor în acest spațiu geografic, pe elementele de etnografie și folclor, obiceiuri de muncă, șezători, legende, biserică și viața confesională, organizarea politico – administrativă, inclusiv Bucea prezent și viitor.

În a doua parte a zilei a avut loc un reușit program artistic susținut de Corul bărbătesc ,,Craii Măgurii’’, elevii școlii din Bucea, Ioana Popuța, Aurica Sărăcuț și nepoata Ioana, Grupul vocal al femeilor din Valea Drăganului, Adriana și Cristi Haș, Victor Hexan, pianistul Ioan Pop, au dansat tinerii ,,Călușeri’’ din Valea Drăganului coordonați de primarul comunei Poieni, Gheorghe Boca.

Dansurile de pe Criș au fost jucate de Radu Alb și Florin Buza, iar Obiceiurile de nuntă și Șezătoarea –Hora Vergetului, au fost oferite publicului de artiștii coordonați de F Varodi, M. Văcariu și Teodora Onisie. Duetul scenic Alina Abrudan și Cosmin Criste au prezentat piesa ,, Nervi’’ a lui Ion Băieși, regizată de Doru Rus, încheiind nu doar o primă zi de iulie de o rară frumusețe, ci și o pagină de istorie memorabilă pentru cei aproximativ 600 de locuitori, prietenoși și ospitalieri, ai pitorescului sat ce deschide porțile vestice ale Clujului și ne învecinează cu județele Bihor și Sălaj.

Dumitru VATAU