Șase cărți noi lansate de Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române

Cele mai recente publicații apărute sub egida Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române au fost lansate marți, 21 aprilie 2026, la Academia Română Filiala Cluj-Napoca. Este vorba de volumele Academia Română (1866-2026), de Dorina N. Rusu, Între local și european: 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan, volum coordonat de Ioan Bolovan și Ioan Sebastian Bara, Lectura în timpul Marelui Război. Cazul soldaților români din armata austro-ungară, de Florin Laurențiu Bucur, Perspective istorico-demografice asupra familiei hunedorene, de Loredana Lucica Vîtcă, Astra și regionalele sale, de Daniela-Ștefania Curelea, precum și Răsăriteni și apuseni la Conciliul de la Konstanz (1414-1418), de Gabriel-Nicolae Bleahu. Cu același prilej, au fost prezentate cele mai noi numere ale revistei Transylvanian Review (vol. XXXIV, nr. 4, 2025) și ale suplimentului acesteia (nr. 2, 2025).

La eveniment au luat cuvântul directorul Institutului de Istorie „George Barițiu”, prof. univ. dr. Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, academicianul Doru Pamfil, conf. univ. dr. Sorina Paula Bolovan, de la Universitatea Babeș-Bolyai, dr. Florian Dumitru Soporan, dr. Ana Victoria Sima, dr. Daniela Mârza și dr. Marius-Robert Mihalache, cercetători în cadrul Centrului de Studii Transilvane.

În deschiderea evenimentului, președintele Academiei Române Filiala Cluj-Napoca, Doru Pamfil, a declarat că este o bucurie să constate faptul că la Centrul de Studii Transilvane excelența științifică are această finalitate deosebită, de a lansa cărți, de a face prezentări, de a face comentarii și i-a felicitat pe toți autorii noilor volume. Totodată, domnia sa i-a felicitat și pe autorii articolelor revistei Transylvanian Review, „care duc mai departe prestigiul revistei unice în țară prin profilul său”.

Despre cartea Academia Română (1866-2026), scrisă de Dorina N. Rusu, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a afirmat că este o sinteză în cuvinte și imagini a Academiei Române în parcursul său de peste 160 de ani: ”Din cele cinci capitole, „Precursorii”, „Societatea Academică Română (1866-1869)”, „Academia Română 1869-1948”, „Academia Română în timpul regimului totalitar 1949-1989”, „Academia Română după 1990”, cititorii își pot face o imagine corectă și complexă a ceea ce a însemnat în cultura română Academia Română”. Volumul conține patru anexe referitoare la președinții Academiei Române, membrii Academiei Române, membrii Academiei Române laureați ai Premiului Nobel și discursurile de recepție rostite de-a lungul timpului.

Referindu-se la volumul Între local și european: 240 de ani de la martirajul lui Horea, Cloșca și Crișan, coordonat de Ioan Bolovan și Ioan Sebastian Bara, dr. Florian Dumitru Soporan a spus că acesta pune la dispoziția publicului rezultatele lucrărilor unei conferințe internaționale dedicate unui moment aniversar, cu implicații tragice având în vedere procesul și execuția conducătorilor răscoalei. În opinia vorbitorului, lucrarea oferă disponibilități și în alte direcții: precum chestiuni legate de istoria dreptului, date de istorie socială, microanalize demografice și, în același timp, oferă posibilitatea unor dezbateri în perspectivă, aici avându-se în vedere demersul referitor la canonizarea lui Horea și Cloșca: în ce măsură avem de a face cu un act de martiraj, cu un act de eroism național, cine dispune ca autoritate de cuvântul hotărâtor în această chestiune.

La rândul său, dr. Ana Victoria Sima, vorbind despre volumul Lectura în timpul Marelui Război. Cazul soldaților români din armata austro-ungară, a afirmat că autorul Florin Laurențiu Bucur propune o temă menită să inventarieze mecanismele, resursele pe care oamenii de acum 100 de ani le-au avut pentru a rezista în a face față fricii, violenței, morții omniprezente și dorului de casă. „Cartea este o lucrare etalon pentru că nimeni până acum nu a mai avut curajul, răbdarea efortul de a parcurge toate arhivele și bibliotecile din Transilvania pentru a vedea ce s-a publicat în anii de război, cine citea, cui îi erau adresate acele lucrări și mai ales ce se citea. Autorul reușește să stabilească o ierarhie a cititorilor. Avem de-a face cu cititori educați care solicitau cărți de specialitate, dar cea mai mare parte a acestora, cei peste aproape jumătate de milion de soldați români transilvăneni care au făcut frontul, nu știau să scrie și să citească. O bună parte din literatura frontului, pe care autorul reușește să o reconstituie, a fost alcătuită din abecedare. (…) Mulți dintre soldați au învățat în anii Marelui Război să scrie și să citească”, a spus dr. Ana Victoria Sima.

De asemenea, au mai fost lansate cărțile, Astra și regionalele sale, Răsăriteni și apuseni la Conciliul de la Konstanz (1414-1418), Perspective istorico-demografice asupra familiei hunedorene de către cercetătorii dr. Daniela Mârza și dr. Marius-Robert Mihalache și conf. univ. dr. Sorina Paula Bolovan. Au mai fost prezentate cele mai recente numere ale revistei Transylvanian Review (vol. XXXIV, nr. 4, 2025) și ale suplimentului acesteia (nr. 2, 2025).

Tia SÎRCA

sursă foto: Andreea Beatrix Pantiloi