Sărbătoarea Centenarului Protopopiatului Huedin

Sute de credincioși din zona Huedinului au luat parte sâmbătă, 10 septembrie, la sărbătoarea prilejuită de aniversarea Centenarului Protopopiatului ce-și are sediul în orașul de la poalele Vlădesei. Alături de ei, au ţinut să fie prezenţi la eveniment personalităţi ale vieţii publice și culturale, toți preoții și primarii din zona de responsabilitate a protoieriei, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor cultural-patriotice, ai mediului de afaceri și politic. Manifestarea s-a desfășurat la sediul instituției de pe strada Protopop Aurel Munteanu din Huedin, iar pentru a acorda respectul cuvenit acestui moment o mare parte dintre participanți s-au îmbrăcat în straie populare. Totodată, evenimentul a constituit și un prilej de comemorare a primului protopop din Huedin, Aurel Munteanu, ucis în 10 septembrie 1940, alături de polițistul Gheorghe Nicola de trupele horthyste.

Sărbătoarea de sâmbătă de la Huedin a fost una cu o încărcătură istorică și spirituală cu totul deosebită.

Festivitățile au debutat cu Sfânta Liturghie oficiată de un sobor format din preoții din localitățile din zona de responsabilitate a Protopopiatului în frunte cu PS Benedict Bistrițeanul, episcopul-vicar al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului.

În cuvântul de învățătură, PS Benedict Bistrițeanu le-a transmis celor prezenți că sărbătoarea de la Protopopiatul Huedin are conotații multiple, fiind una de celebrare, de prețuire și comemorare a celro care au marcat istoria acestei entități bisericești. „Este o sărbătoare a centrului administrativ bisericesc și în același timp se împlinesc 82 de ani de când protopopul Aurel Munteanu a primit moarte martirică. De aceea, adunându-ne astăzi pentru acest moment deosebit de intens, ne gândim atât la istorie cât și la personalitățile de excepție care au realizat aceste evenimente și au făcut această istorie pe parcursul celor 100 de ani ai Protopopiatului. Acest lucru se întâmplă având în vedere că la temelia acestui protopopiat stă jertfă martirică, jertfă de sânge, jertfa protopopului Aurel Munteanu. Nu există dragoste mai mare decât ca cineva să-și dea viața pentru cel de lângă el, pentru Dumnezeu și pentru neamul său”, a spus PS Benedict Bistrițeanul, precizând că prin comemorarea protopopilor care s-au succedat la conducerea protopopiatului din Țara Moților cei de azi sunt chemați să continue această istorie.

Placa aniversară

După Liturghie, la eveniment a ajuns IPS Andrei Andreicuț, mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului. Înaltul ierarh a fost întâmpinat de un grup de tineri îmbrăcați în costume populare, de soborul clericilor, de primarii din zonă și de credincioșii prezenți la eveniment. IPS Andrei Andreicuț a sfințit placa omagială dedicată Centenarului Protopopiatului Huedin ce a fost amplasată pe clădirea instituției și pe care a fost scris următorul text: „S-a dezvelit această placă aniversară cu ocazia Centenarului Protopopiatului Ortodox Român Huedin, înființat la data de 1 septembrie 1922 în jurisdicția Eparhiei Ortodoxe Române a Vadului, Feleacului și Clujului în timpul păstoririi vrednicului de pomenire episcop Nicolae Ivan și a protopopului martir Aurel Munteanu. Înscrie Doamne în cartea vieții pe toți ctitorii și binefăcătorii acestui sfânt așezământ național bisericesc! 10 septembrie 2022.”

Cei prezenți au asistat apoi la slujba de pomenire a protopopilor din Huedin trecuți le cele veșnice: Aurel Munteanu, Petru Pop, Nicolae Petru și Dorel Pușcaș.

La final, IPS Andrei Andreicuț a vorbit despre rolul pe care protopopul Aurel Munteanu l-a avut în această zonă a României.

„Aurel Munteanu a pus pe picioare acest protopopiat și, mai mult, rămâne legată de activitatea lui, de strădania lui, de truda lui biserica din Centru, care a atât de frumoasă și pe care, pe bună dreptate, locuitorii de aici o numesc Catedrala Moților”, a spus IPS Andrei Andreicuț.

Totodată, Înaltul ierarh a avertizat cu privire la pericolul pe care îl reprezintă neomarxismul pentru credința creștină și valorile românești.

Aurel Munteanu, hirotesit de episcopul Nicolae Ivan

Istoricul Mircea Gheorghe Abrudan, cercetător științific la Institutul de istorie „George Barițiu” al Academiei Române – Filiala Cluj a ținut să arate că rădăcina istorică a Protopopiatului din Huedin este la Călata. Protopopiatul Călatei a funcționat între 1761 și 1867, când a fost contopit cu Protopopiatul Cluj în urma morții protopopului Gavril Moldovan de la Călata. „După Marea Unire de la 1918, între preocupările episcopului Nicolae Ivan a fost reorganizarea pastorală și administrativă a Biserici Ortodoxe din acest areal, iar în martie 1922 Sinodul Eparhial a hotărât înființarea a trei protopopiate începând cu 1 septembrie 1922-Huedin, Luduș și Baia Mare. Părintele Aurel Munteanu, care pe atunci slujea la Valea Drăganului, se bucura de respectul preoțimii din zona aceasta, ca dovadă că în Sinodul electoral din primăvara anului 1923 a fost ales protopop cu 31 din 37 de voturi, fiind hirotesit protopop în Catedrala Sfânta Treime din Cluj-Napoca de către episcopul Nicolae Ivan”, a spus istoricul clujean. Potrivit cercetătorului Mircea Gheorghe Abrudan, activitatea protopopului Aurel Munteanu poate fi structurată pe patru linii majore: bisericesc-spiritual, cultural-național, social-politic și economic. „Realizările sale cele mai importante sunt „Catedrala moților” din Huedin, sfințită în 14 octombrie 1934, și întăbularea (1937) pe seama protopopiatului Huedin a terenului de 6.865 mp și a clădirilor de pe suprafața acestuia, unde au funcționat oficiul parohial și protopopesc Huedin până în 1994. Pe acest teren s-a zidit actualul sediu al protopopiatului Huedin, cantina și anexele, toate străjuite de statuia protopopului martir Aurel Munteanu, cel ce s-a confundat cu instituția protopopească și ca lider național-spiritual al românilor din zona Huedinului a suferit o moarte martirică în data de 10 septembrie 1940”, a arătat istoricul Mircea Gheorghe Abrudan.

Părintele protopop Aurel Munteanu s-a născut în 2 mai 1882, în satul Merghindeal, judeţul Sibiu. Profesorul Nicolae Şteiu, în cartea sa intitulată „Protopopul Aurel Munteanu, erou şi martir al neamului”, susţine că „a fost şi a rămas prin cutezanţă un erou, un păstor şi un pedagog al neamului în această parte de ţară. Statornic în ideea de a înălţa neamul său, de a-l şti respectat între toate neamurile lumii, a cuvântat, a scris, a zidit şi a murit pe altarul acestui ideal. El ne-a lăsat Catedrala moţilor din Huedin, nenumărate şcoli, biserici, cămine, societăţi culturale şi bănci populare. Aurel Munteanu a fost eroul şi martirul care a pavat drumul de legătură dintre patrie şi eternitate”.

Furia horthystă

Aurel Munteanu a fost victima furiei horthyste care s-a instalat în Nord-Vestul Ardealului după diktatul de la Viena din 30 august 1940.

La Huedin, „Săptămâna neagră” a început în 9 septembrie 1940, când au intrat ocupanții oraș.

Astfel, în seara acelei zilei, la masa de gală servită în casa fraților Albrecht (Géza Lajos,Dezső și Ferencz) un ofițer al armatei de ocupație le-a dat de înțeles celor de față că au la dispoziție două zile pentru răzbunare.

Încă din aceeași seară, grupuri de localnici maghiari, unii dintre aceștia organizați de mai mult timp, au spart geamurile de la casele mai multor români, printre care se aflau Aurel Munteanu, Andrei Alexandru și Petru Brândaș. În dimineața zilei de 10 septembrie 1940, în curtea localnicului Ioan Negru-Ghiuța (zis Vila), primarul Andrei Alexandru a fost arestat, avocatul Eugen Moga și soția au fost bătuți, iar premilitarul Ion Negru a fost spânzurat de picioare de un copac. Au mai fost reținuți și bătuți N.Socolici, I.Furcovici, A.Creț, P.String și Vasile Popa (acesta a fost spânzurat de picioare).

Momentul culminant al acestor măsuri represive a fost atins în ziua de marți, 10 septembrie 1940, când, după ora 12, în urma unor bătai ce au durat mai multe ore, au decedat protopopul Aurel Munteanu și plutonierul de poliție Gheorghe Nicola.

O altă victimă a fost Onița Negru.

Cosmin PURIȘ