Sărbătoarea ASTREI REDIVIVA, la Dej

La sfîrşitul săptămînii trecute, Dejul a fost timp de trei zile (24-26 aprilie) gazda seriei de manifestări astriste grupate sub genericul ASTRA REDIVIVA – 25 de ani.

Organizate de Despărţămîntul „Dr. Teodor Mihali” Dej al ASTRA, în parteneriat cu Primăria Dej, Protopopiatul Ortodox Dej şi Protopopiatul Greco-Catolic Dej, manifestările au reunit: Adunarea Generală ASTRA Dej, şedinţa Comitetului Central al Asociaţiunii, sesiunea solemnă ASTRA Rediviva, Balul Astrei şi dezvelirea bustului preotului George Mânzat, preşedinte al Astrei dejene în perioada 1929-1948.

Ziua de vineri, consacrată Adunării Generale a astriştilor dejeni, s-a bucurat de prezenţa ÎPS Andrei Andreicuţ, arhiepiscopul Vadului, Feleacului şi Clujului şi mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a preşedintelui ASTRA, prof. univ. dr. Dumitru Acu, a primarului Costan Morar şi viceprimarului Aurelian Mureşan, deputatului Cornel Itu, prof. Areta Moşu, vicepreşedinte al Asociaţiunii (responsabil pentru relaţii cu românii de pretutindeni), protopopului Ioan Buftea şi a celor 31 de delegaţii astriste sosite din ţară şi din Republica Moldova. Amfitrion şi moderator al reuniunii a fost ec. dr. Radu Gavrilă, preşedintele Despărţămîntului Dej al ASTRA.

Spre deosebire de adunările generale desfăşurate după tiparele clasice, cu dări de seamă şi proiecte de viitori, Adunarea Generală Astra Dej, chiar dacă a cuprins şi aceste puncte pe ordinea de zi, a avut un caracter special, festiv, datorat atît prezenţei oaspeţilor, cît şi aniversării  a 145 de ani de la înfiinţarea Despărţămîntului Astra Dej şi împlinirii a 25 de ani de la reactivarea acesteia, în 1990. Momente marcate prin Te Deum-ul oficiat de Mitropolitul Andrei, prin binecuvîntarea sa adresată participanţilor la reuniune, prin alocuţiunile rostite de primarul municipiului şi preşedintele Astrei, prin luările de cuvînt ale membrilor delegaţiilor astriste, precum şi înmînarea de diplome de excelenţă preşedintelui Astrei dejene, de către preşedinţii despărţămintelor Blaj şi Săcele, d-na Silvia Pop şi dl Liviu Dîrjan. La care s-au adăugat, fireşte, intermezzo-urile muzicale susţinute de solista Dana Feherdi şi tinerii de la Liga Creştin Ortodoxă, filiala Dej.

Nu în ultimul rînd, acordarea titlului de Membru de Onoare al Despărţămîntului Dej al Astrei, ÎPS Andrei, mitropolit al Clujului, Maramureşului şi Sălajului, a constituit unul din principalele momente ale zilei de vineri, menit să sublinieze strînsa legătură dintre ASTRA şi Biserică. O legătură istorică, avînd în vedere că Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român (ASTRA), atunci cînd a fost fondată. la 1861, în Sibiu, din iniţiativa a 176 de cărturari transilvăneni, i-a avut în frunte pe prelaţii Bisericilor Ortodoxă şi Greco-Catolică, mitropolitul Alexandru Şterca-Şuluţiu şi episcopul Andrei Baron de Şaguna.

Manifestările astriste au continuat sîmbătă cu şedinţa Comitetului Central al ASTRA, desfăşurată la Centrul de studii patristice al Mănăstirii Nicula, şi cu sesiunea solemnă ASTRA REDIVIVA – 25 ANI. În prima parte a manifestărilor, discuţiile s-au axat pe problemele curente ale Asociaţiunii (raport de activitate, cotizaţii, dezvelirea unor plăci comemorative şi a unor busturi ale astriştilor, promovarea publicaţiilor astriste, activităţi şi proiecte, acţiuni desfăşurate în beneficiul cercurilor astriste din Serbia, Ucraina şi Republica Moldova, îmbunătăţirea activităţii despărţămintelor ASTRA din ţară şi de peste hotare şi consolidarea spiritului naţional la românii de pretutindeni), în timp ce a doua parte a cuprins cuvîntul preşedintelui, prof. dr. Dumitru Acu, şi al preşedinţilor de despărţăminte.

Şi, tot sîmbătă, după un scurt moment artistic susţinut de Fanfara Casei Municipale de Cultură, Sala Festivă a Primăriei Dej a fost locul de desfăşurare a sesiunii solemne „ASTRA Dejeană Rediviva – 25 ani”. Urmată de „Balul Astra”, întîlnirea de sîmbătă a prilejuit şi decernarea de diplome şi „Pocalul recunoştinţei” membrilor fondatori ai ASTRA REDIVIVA.

În încheiere, aş mai adăuga că de-a lungul anilor, Dejul şi Despărţămîntul Dej al ASTRA au fost gazde generoase pentru patru Adunări Generale ale Asociaţiunii, două înainte de 1950 (în 1882 şi în 1910) şi două după 1989 (în 1992 şi în 2004), dintre care, Adunarea Generală din 2004 a fost cea de a 100-a, organizată în mod exemplar şi dovedind, dacă mai era cazul, că ASTRA este una din cele mai alese şi mai durabile asociaţii culturale din istoria Transilvaniei şi a României.

M. Vaida