Salvați Copiii: Interesul superior al elevului trebuie „reglementat distinct” în Legea învățământului preuniversitar

Salvați Copiii supune atenției opiniei publice o serie de observații și propuneri cu privire la proiectul Legii învățământului preuniversitar, aflat în dezbatere publică.

O primă observație este aceea că „interesul superior al copilului/ antepreșcolarului/ preșcolarului/ elevului trebuie definit”. Potrivit organizației, „pentru a genera schimbările așteptate în atitudinea, comportamentul și deciziile cadrelor didactice, nedidactice, părinților și ale reprezentanților Ministerului Educației ori ai administrației publice centrale și locale”, interesul superior al elevului trebuie „reglementat distinct” și trebuie să asigure efectivitatea exercitării drepturilor elevului și să se impună, cu o claritate juridică similară principiului interesului superior al copilului, intereselor sistemului de învățământ și ale persoanelor amintite mai sus”.

O altă observație aceea că „noul sistem de finanțare a educației nu va contribui la o creștere a alocărilor bugetare”. Organizația atrage atenția că proiectul de lege propus nu conține dispoziția legală în vigoare, care stabilește alocarea anuală din bugetul de stat și din bugetele autorităților publice locale a unui minimum 6% din produsul intern brut și că înlocuirea dispoziției cu privire la alocarea a minimum 6% din PIB cu dispoziția privind alocarea a 15% din cheltuielile din Bugetul General Consolidat are șanse foarte reduse să producă efecte tangibile în direcția creșterii alocărilor efective de resurse publice adecvate pentru sistemul educațional, și reprezintă, în esență, o scădere a angajamentului finanțării educației, chiar contrară programului de guvernare.

Pentru a evita menținerea sistemului de educație în aceeași stare de subfinanțare, organizația propune renunțarea la stabilirea unui prag minim de cheltuieli pentru învățământ în legea educației, „neaplicabil din perspectivă constituțională”, și promovarea ideii de creștere dinamică a cheltuielilor pe măsura dezvoltării capabilităților de cheltuire utilă a fondurilor publice. De asemeni, propune: introducerea unui coeficient de ajustare a costului standard per elev pentru elevii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă; promovarea unor creșteri graduale a veniturilor cadrelor didactice pe măsura și cu condiția reprofesionalizării continue a acestora; susținerea creșterii finanțării bazei materiale și a cheltuielilor non-salariale pentru asigurarea îmbunătățirii calității actului de educație; eliminarea posibilității transferului către consiliile județene a unităților de învățământ din subordinea consiliilor locale care s-au dovedit incapabile să asigure finanțarea școlilor și respectarea interesului superior al elevului.

Salvați Copiii atrage atenția că modificarea sistemului de acordare a burselor introduce diferențe problematice și discriminatorii în acordarea și în finanțarea acestora, fiind prioritizate bursele de excelență, cu riscul de a adânci inechitățile din sistemul de educație.

„Un aspect cu care nu suntem de acord este eliminarea burselor de studiu din legislația actuală, al căror rol esențial este de a stimula interesul elevilor pentru învățare și care, conform criteriilor, se acordă elevilor care au media generală minimum 7,50 și venitul/ membru de familie cel mult egal cu salariul minim pe economie. De asemenea, stabilirea de către școli a cuantumurilor burselor fără menționarea unor criterii stricte, neinterpretabile, cum va fi și cazul bursei sociale, reprezintă o responsabilitate de elaborare de politici publice pe care legea nu o poate permite. În plus, în viitor, vom asista la valori diferite ale bursei sociale de la o unitate școlară la alta, afectându-i preponderent pe elevii din localitățile sărace, cei care au, în fapt, mai multă nevoie de sprijin” – arată Salvați Copiii.

Organizația recomandă: reintroducerea bursei de studiu; revenirea la aprobarea anuală a cuantumului minim al burselor școlare prin HG, cu obligația majorării acestora cel puțin cu rata inflației și a cuantumului și numărului burselor prin hotărârea consiliului local; stabilirea unitară, la nivel național, a criteriilor de acordare a burselor școlare, prin Statutul elevului, fără posibilitatea autorităților publice locale sau a unităților de învățământ de a stabili criterii specifice; acordarea din oficiu a burselor de performanță (de merit); introducerea unor măsuri de respectare a confidențialității acordării burselor sociale, pentru a evita riscurile de stigmatizare a elevilor beneficiari; instituirea prin lege a unor sancțiuni pentru primarii care refuză să inițieze proiect de hotărâre de consiliu local pentru aprobarea burselor elevilor și pentru directorii care furnizează către autorităților locale liste inexacte de beneficiari ori care refuză să informeze elevii asupra dreptului de a își depune dosarul de bursă.

O altă observație este aceea că protecția elevilor împotriva oricărei forme de violență este insuficient reglementată. Organizația atrage atenția că proiectul LIP conține o singură referire la fenomenul bullying-ului, și anume în conținutul art. 11, care consacră faptul că „violența psihologică – bullying” este interzisă „în unitățile de învățământ preuniversitar și în toate spațiile destinate educației și formării profesionale”. Din punct de vedere al organizației, proiectul de lege reprezintă un regres în domeniul prevenirii violenței împotriva elevilor și, în acest sens, propune: introducerea interdicției totale a oricărei forme de pedeapsă corporală sau tratament degradant în activitățile școlare; consacrarea responsabilității unităților școlare a-și întocmi propriile strategii și planuri de asigurare și de menținere a unui climat social adecvat educației de calitate și de a crea grupurile de acțiune anti-bullying; introducerea modulelor de studiu privind violența psihologică la adresa elevilor în cadrul formării inițiale și continue a cadrelor didactice; preluarea la nivelul textului de lege a dispozițiilor anexei 2 din OMEC nr. 4343/2020 privind combaterea bullying-ului și cyberbullying-ului în unitățile de învățământ.

Organizația mai arată și că proiectul de lege elimină centrele de resurse și asistență psihopedagogică, organizate la nivel de județ, afectând grav eficiența consilierului școlar. „Prin disoluția lor și integrarea în Direcțiile Județene de Învățământ Preuniversitar (fostele inspectorate județene), comunitatea profesională a consilierilor școlari va fi fragmentată în compartimente de asistență psihopedagogică la nivelul fiecărei unități școlare și va beneficia doar de o coordonare generală, nespecializată a viitoarelor direcții de învățământ” – arată Salvați Copiii. Organizația consideră că trebuie păstrată rețeaua centrelor de resurse și asistență psihopedagogică în configurația actuală, iar rolul acestora și al consilierului școlar „trebuie întărite, prin lărgirea autonomiei lor, atât în zona de coordonare, cât și în cea de intervenție la nivelul unităților școlare”.

Admiterea în învățământul liceal favorizează menținerea inechităților din educație – mai atenționează organizația, precizând că, în ceea ce privește procedura de admitere în unitățile școlare liceale, cadrul juridic „este impredictibil, prezintă risc de corupție și creează avantaje competitive elevilor din familii care  pot asigura meditații copiilor”. „Deși nu sunt definite, colegiile naționale dobândesc dreptul de a organiza propriile concursuri de admitere în clasa a IX-a (pentru maximum 90% din locurile din planul de școlarizare), iar repartizarea computerizată la licee se va desfășura exclusiv pe baza mediei obținute la evaluarea națională de la finalul clasei a VIII-a, neexistând nici o referire la transdisciplinaritatea evaluării și nici la evaluarea competențelor de utilizare a calculatorului, însușirea unei limbi de circulație internațională ori proba de evaluare a competențelor civice și sociale. Interdicția implicării persoanelor «care au rude până la gradul al III-lea sau afini sau cadre didactice care desfășoară meditații cu elevii care finalizează clasa a VIII-a la momentul derulării concursului» nu este însoțită de sancțiune. De altfel, nu este prevăzut un cadru de prevenire a faptelor de corupție în procesul de elaborare a subiectelor și organizare efectivă a concursului de admitere”, arată Salvați Copiii.

Organizația recomandă: renunțarea la posibilitatea colegiilor naționale de a organiza examene proprii de admitere la liceu; reglementarea materiilor la care se susține examenul de evaluare națională „în așa fel încât să fie corelat cu profilul absolventului de gimnaziu și să verifice însușirea de către elevi a unor competențe minime pe care sistemul de educație trebuie să le formeze – includerea unor probe care să evalueze competențele digitale, civice și sociale, precum și de cunoaștere a unei limbi de circulație internațională; luarea în considerare a notelor din gimnaziu în calculul mediei de admitere la liceu, într-un procent de minimum 20% și/sau a Evaluării Naționale din clasa a VI-a ori a rezultatelor obținute la examene anuale naționale, cu subiect unic, susținute transdisciplinar în timpul celor patru ani de gimnaziu.

Nu în ultimul rând, organizația atrage atenția că proiectul LIP nu prevede reprezentarea elevilor în procesele decizionale ale unităților școlare ori ale altor structuri specializate și propune: introducerea reprezentantului elevului ca membru cu drept de vot în Comisia pentru Asigurarea Calității la nivelul unității de învățământ și în Comisia Națională pentru Inspecție Școlară; asigurarea participării elevilor care au împlinit 14 ani cu drept de vot în luarea deciziilor consiliilor de administrație ale școlilor, independent de cota rezervată părinților și reintroducerea asociațiilor reprezentative ale elevilor ca parteneri de dialog și consultare în toate procesele ce privesc sistemul de învățământ preuniversitar.

Alte recomandări vizează: introducerea în textul proiectului de lege a dreptului elevilor de a beneficia de un laptop cu conexiune la internet, primit în comodat pe toată durata ciclului de studii; reglementarea prin LIP a obligației de a exista o cantină în fiecare unitate școlară cu un flux mai mare de 500 de elevi/zi, precum și în unitățile de învățământ cu risc crescut de abandon școlar; precizarea modalităților de derulare în unitățile școlare a programelor de educație pentru sănătate și a componentelor acestora; reglementarea explicită prin lege a modului în care se susține examenul de evaluare națională; desființarea actualelor inspectorate școlare, „cosmetizate în proiectul LIP ca fiind direcții județene” și înființarea unor noi structuri deconcentrate – „direcții județene de politici educaționale și evaluări naționale”, cu rol exclusiv în realizarea și îndeplinirea de politici educaționale, precum și organizarea examenelor naționale.

M. TRIPON