Salvați Copiii: Aproape un sfert dintre mamele sub 18 ani din UE trăiesc în România

Un studiu realizat de Salvați Copiii în plină pandemie – „Opinia elevilor cu privire la educația on-line și efectele perioadei de izolare” – arată că oboseala, tristețea, furia, plictiseala au fost stări resimțite des de copii, cei din ciclul primar, dar și adolescenții acuzând un impact negativ mai puternic al izolării de cei de vârsta lor. Potrivit studiului, patru din zece copii, în timpul utilizării Internetului, au întâmpinat probleme precum conținutul negativ, mesajele nedorite, viruși, știri false, iar unul din trei au avut neînțelegeri cu părinții legate de activitatea pe internet sau timpul petrecut online.

„În perioada pandemiei (martie 2020 – martie 2021), centrele de consiliere ale Organizației Salvați Copiii au preluat 678 de copii și adolescenți care au dezvoltat diferite tulburări emoționale, în proporție majoritară dezvoltate pe fondul contextului psiho-social. Analiza a pus în evidență faptul că un copil din trei s-a confruntat cu stări de anxietate și a avut nevoie de consiliere și suport psiho-emoțional, procentul crescând la peste 50% în cazul adolescenților, mergând până la consecințe extrem de grave, și anume tentative de suicid. Iar peste 90% dintre copiii care au avut nevoie de terapie psihologică în ultimul an au dezvoltat tulburări emoționale legate de contextul pandemic. De asemenea, a fost constatată o scădere generală a concentrării la orele online, precum și a abilităților și a interacțiunilor sociale. Imposibilitatea de a face activități în aer liber și de a ieși în afara casei a intensificat comportamentele de tip anxios. Absența interacțiunilor directe cu grupul de prieteni, timpul crescut petrecut în fața ecranelor, avalanșa de emoții și intensitatea trăirii acestora au afectat capacitatea de autoreglare emoțională în rândul adolescenților. În general, putem vorbi de o scădere a interesului pentru activitățile școlare. La rândul lor, părinții au trecut prin stări de epuizare psihică și emoțională” – arată organizația Salvați Copiii.

Potrivit autorilor studiului, această situație obligă autoritățile de a găsi soluții adecvate de asigurare a consilierii psihologice și psiho-pedagogice pentru toți copiii care prezintă simptomele caracteristice izolării sociale cauzate de pandemie.

În analiza privind starea copiilor din România, organizația atenționează că, potrivit EUROSTAT, aproape un sfert (23%) dintre mamele sub 18 ani din Uniunea Europeană trăiesc în România, țara care ocupă primul loc la acest capitol, în rândul statelor membre și locul doi, după Bulgaria, la numărul de mame adolescente. Din totalul nașterilor în 2019 (199.720 nașteri), 749 de nașteri provin de la mame cu vârsta sub 15 ani și 17.933 de la mame cu vârsta între 15-19 ani.  Aproape 10% din totalul nașterilor din România provin de la mame adolescente.

„Îngrijorător este faptul că, din 749 de mame cu vârsta sub 15 ani, 720 se află la prima naștere, iar 29 de fete cu vârsta sub 15 ani se află la a doua naștere. De asemenea, din 17.933 mame cu vârsta între 15-19 ani, 13.291 se află la prima naștere, 3.851 se află la a doua naștere, 710 la a treia naștere, 70 la a patra naștere și 11 adolescente cu vârsta sub 19 ani se află la a 5-a naștere” – arată Salvați Copiii, care citează datele INS, din februarie 2021.

O analiză privind condițiile de viață, locuire și stare de sănătate a gravidelor, copiilor și mamelor cu copii sub 5 ani din mediul rural, realizată în 2020 de Salvați Copiii, relevă că există o corelație directă între vârsta precoce a mamei, „care înseamnă și o dezvoltare emoțională, dar și socială, încă incomplete”, și lipsa accesului la educație sanitară și la servicii medicale constante.

„Educația pentru sănătatea sexuală și a reproducerii constituie cel mai ignorat aspect al protecției și educației în rândul copiilor, rata nașterilor înregistrate în rândul adolescentelor între 15 și 19 ani păstrând un nivel în măsură să provoace o mare îngrijorare. România înregistrează 33,7 nașteri la 1.000 de adolescente (media europeană fiind de 11 nașteri la 1.000 de adolescente).  În Europa, doar două state prezintă o situație mai gravă: Bulgaria și Georgia, cu valori de 40,3, respectiv 47,13 de nașteri, țări în care educația pentru sănătate sexuală este descurajată sistematic. România se confruntă cu un număr mai mare de nașteri în adolescență decât state precum Rwanda (26,8), Trinidad Tobago (31), Uzbekistan (16,7), Albania (20,7), Bahamas (28), Botswana (31,7), Burundi (27,4), Mauritius (26,9), Djibouti (19,4), India (24,5), Tunisia (7,6) sau Algeria (10,4)” – arată organizația, adăugând că, în acest context, se impune elaborarea și implementarea de îndată a unui plan de acțiune în acest domeniu, ce trebuie considerat „urgență națională pentru autoritățile publice centrale și locale”.

M. TRIPON       

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut